Declară cu mâna pe inimă că nu există firme de casă care sponsorizează la partid și pe care primarii să le accepte forțat, pentru că așa se dictează de la județ sau din ministere.

Primarii fără salariu, cu funcție onorofică, dar cu mare interes pentru a găsi soluții în comunitățile pe care le conduc, sunt des întâlniți în Germania, se arată într-un reportaj realizat de ProTv. Campania "Căutăm primar, model european" a ajuns și în localități mici din fosta RDG. Aici, un român, plecat din țară acum 20 de ani, este primar peste 900 de oameni, pe care îi conduce din pasiune, fără să fie plătit pentru asta, în provincia Pomerania Inferioară.

Este primar, după o lungă carieră în Poliția Germană. Zilnic îmbracă uniforma și merge să vegheze la siguranța autostrăzilor, iar după program vine la primărie. Nu are un sediu și meseria de edil este pentru el un hobby.

Se implică pentru binele comunității din care face parte și spune că în administrația germană nu este loc de interese, contracte cu dedicație și risipă.

Comuna Ivenack are doar 900 de locuitori și 40 de kilometri pătrați. Și un primar român. Îl cheamă Ștefan Guzu, e căsătorit cu o nemțoaică și a venit în Germania în 1996. S-a angajat ca polițist și asta lucrează și în pezent, fiind șef de tură la poliția autostrăzi, în această regiune. Povestește că și-a ajutat niște prieteni pompieri din Ivenack să obțină fonduri pentru o autospecială nouă și când aceștia au reușit, i-au cerut să fie primar la ei în comună.

Ștefan Guzu se simte încă român, e mereu cu gândul la părinții și frații săi din comuna natală, din județul Bistrița. Dar din punct de vedere administrativ gândește exact ca un edil neamț: a alocat fonduri pentru modernizarea Căminului Cultural din Ivernack și a restaurat strada principală cu piatră cubică, exact ca acum 300 de ani. Iar în comună face curățenie cu voluntari, adică localnicii dispuși să iasă la măturat o dată la două săptămâni. Inclusiv el și soția sa, în prezent consilier local, fac voluntariat la primărie. Poate deconta lunar în limita a 700 de euro pentru diverse cheltuieli, dar nu primește salariu și nu poate face cheltuieli de protocol din banii comunei.

E o organizare administrativă diferită de cea din România. Sunt 12 comune cu primari voluntari, unite sub forma unui district, pe lângă cel mai apropiat oraș, Stavenhagen, al cărui edil este superiorul primarilor voluntari. Primarul districtului ține cont de proiectele lor și nu poate dicta la ei în localitate, fără negocieri și fără semnătura lor. E o strategie administrativă coerentă, în care poți dezvolta durabil toate localitățile, în funcție de specificul lor.

Iar unificarea administrativa a comunelor germane a avut loc fără voia localnicilor, pentru că s-a făcut pentru binele lor, iar statul german a eliminat referendumul în acest caz. La nivel local, Ștefan Guzu susține că poate decide orice reabilitare de clădiri și de modernizare la străduțe, spații verzi și parcări. Proiectul e transparent și alege constructorul după ce analizează trei oferte, fără a fi nevoie de licitații publice. Edilul polițist spune că știe legea și nu și-a propus să o încalce pentru nimic.

Ștefan Guzu a găsit o soluție să obțină o factură mai ieftină la curent în comună: a montat panouri solare pe cladirea unei foste ferme zootehnice, care aparține primăriei și pe care vrea să o dezvolte în parteneriat public privat. Vrea să înființeze un cămin de bătrâni și să aibă spații de birouri într-o clădire care altfel zăcea părăsită. A găsit firme interesate să facă reabilitarea și îi va păsui de chirie pe mai mulți ani.

E primar independent și de câte ori vine în România povestește și familiei, dar și aleșilor din comuna bistrițeană, despre lipsa sferelor de influență din administrația germană. Declară cu mâna pe inimă că nu există firme de casă care sponsorizează la partid și pe care primarii să le accepte forțat, pentru că așa se dictează de la județ sau din ministere.

Primarul spune și că localitatea are buget mic, mai puțin de 85.000 de euro pe an. Cei mai mulți bani vin de la o societate agricolă, care dă o parte din profit la comună, conform legii landului. Ștefan Guzu spune că de la impozitele localnicilor vin doar 3.500 de euro și din acest motiv nu a dorit să aibă un sediu de primărie, așa cum au alte comune, ci și-a făcut birou în sediul pompierilor.

Localități mici, cum este Ivenack-ul, fac din Pomerania Inferioară un ținut prosper și primitor. Sunt locuri în care nu te lovești de kitsch, de haos urbanistic, de lipsa utilităților sau de amenajări care să afecteze standardul de viață al oamenilor. Există reguli, iar primarii își reprezintă comunitatea corect. E o administrație în care edilul reprezintă cu adevărat interesele oamenilor și muncește pro-bono, pentru ei. Meseria de primar e mai degrabă un hobby, o dorință de a face ceva pentru comunitate și nu pentru interese personale, pentru câștiguri ascunse.