Prognosticul depinde de stadiul bolii (cu cât este mai mic, cu atât pacientul trăieÅŸte mai mult), dar ÅŸi de gene (anumite gene grăbesc evoluÅ£ia chiar ÅŸi în stadiul I). TotuÅŸi, există anumite cancere care evoluează exploziv, indiferent de stadiu: cancerul pulmonar, de pancreas, de stomac ÅŸi cel hepatic. În topul cancerelor "blânde", care evoluează mai lent, se află cel de prostată, de testicule, la sân ÅŸi leucemiile. "Nu trebuie să ne culcăm pe o ureche că sunt cuminÅ£i. Cancerul la sân poate fi foarte agresiv ÅŸi în stadiul I, dacă este prezentă o anumită genă", atrage atenÅ£ia dr.Florin Băcanu, medic oncolog la Spitalul "Sf.Maria" din BucureÅŸti, conform Doctorul Zilei.
Cancerul pulmonar ÅŸi cel gastric ucid cei mai mulÅ£i oameni, în lume. În România, cancerul la plămâni conduce la mortalitate, fiind urmat de cancerul la sân, de colon, de col ÅŸi de prostată. Cât despre incidenţă, cancerul la sân este cel mai frecvent, urmat de cancerul pulmonar, de col ÅŸi de colon. Boala apare când celulele încep să se multiplice necontrolat. Dacă au început să crească într-un organ sau Å£esut, excrescenÅ£a se numeÅŸte tumoră primară. Uneori, celulele canceroase sunt purtate de sânge în alte părÅ£i ale organismului. AÅŸa apar metastazele. De exemplu, cancerul de prostată se extinde ÅŸi la oase.
Ce rol joacă factorii genetici
Aceste modificări ale celulelor au cauze genetice în proporÅ£ie de 50%. Mai mult de o treime din cancere pot fi însă prevenite prin evitarea factorilor de risc: fumat, obezitate, sedentarism, abuz de alcool, infecÅ£ia cu Virusul Papiloma Uman. Istoricul familial creÅŸte riscul cu maximum 15%. Când stabilesc cancerele "blânde" sau rele, medicii iau adesea ca reper rata de supravieÅ£uire pentru cinci ani, chiar dacă mulÅ£i bolnavi trăiesc mult peste această limită. Mai jos sunt cele cu cea mai mare, respectiv cea mai mică rată.
De ce recidivează cancerul după ce "te vindeci"
Cancerele descoperite în stadii avansate au cele mai mari riscuri de recidivă. "Una este să scoÅ£i o rădăcină de câÅ£iva centimetri, ÅŸi alta e să scoÅ£i una de doi metri. PoÅ£i fi sigur că ai scos tot? AÅŸa este ÅŸi la tumori. În cazul celor mari, există riscul ca celulele canceroase să se fi răspândit deja în jurul Å£esutului fără să-Å£i dai seama. De altfel, anumite gene agresive fac ca ÅŸi în stadiul I de boală, anumite celule să migreze repede în Å£esuturi, în sânge. Åži atunci crezi că ai făcut pacientul bine ÅŸi, după câÅ£iva ani… Cam 25% din pacientele cu cancer la sân se întorc peste câÅ£iva ani cu metastaze osoase", atrage atenÅ£ia medicul. De altfel, cele mai dureroase cancere sunt cel osos sau metastazele osoase (stadii avansate ale cancerului de prostată, mamar ÅŸi pulmonar) ÅŸi cancerul sistemului nervos.
Cum afli dacă moşteneşti boala de la rude
Anumite tipuri de boală se moÅŸtenesc de la rude. Pentru cancerul la sân ÅŸi ovarian moÈ™tenirea genetică are o pondere de 10-15%, iar pentru cel de colon, de 5%. Un alt tip de cancer cu o componentă genetică este cel renal, însă riscurile de transmitere sunt mai mici. "Dacă aÅ£i avut în familie fumători care au murit de cancer pulmonar ÅŸi sunteÅ£i fumător, riscul creÅŸte", precizează oncologul. Analizele genetice pot depista mai multe tipuri de cancer, printre care cel mamar, ovarian, pulmonar. Testele se recomandă în cazul în care o persoană are două sau trei rude de gradul I ÅŸi II care au suferit de cancer la sân sau ovarian, pe linie feminină, sau de cancer de colon pe linie masculină, ÅŸi asta înainte de apariÅ£ia simptomelor.
"Dacă sunteÅ£i urmaÅŸi ai unor persoane care au suferit de cancer de tub digestiv (până la trei generaÅ£ii), este posibil să aveÅ£i o polipoză familială, pentru care există un risc de 60-70% să se transforme în cancer", explică oncologul Florin Băcanu pentru Doctorul Zilei.
