Angajatii de la stat, care beneficiaza de sporuri care uneori le dubleaza salariile de baza, sunt "victime" ale unor metode folosite de dinainte de `90 in institutiile publice, menite sa le suplimenteze veniturile intr-un mod mai mult sau mai putin justificat, spun specialistii chestionati de Ziarul Financiar. Angajatorii din mediul privat, in schimb, nu se inghesuie sa isi recompenseze angajatii prin intermediul sporurilor fixe.

Incepand cu anul acesta, in salariul de baza al bugetarilor au fost incluse o parte din sporuri (cum ar fi cel de vechime) odata cu intrarea in vigoare a legii unice a salarizarii. Totodata, sporurile pe care le vor incasa bugetarii nu trebuie sa depaseasca 30% din totalul veniturilor (salariul de baza si sporuri). Mai mult decat atat, o analiza a Curtii de Conturi arata ca sporurile incasate ilegal de angajatii din administratia publica ajungeau la 249 mil. euro in 2008.

In companiile private nu exista sporuri, cu exceptia celor stabilite prin negocieri in contractul colectiv de munca la nivel de ramura si a celor prevazute in Codul muncii. Totodata, in companiile private se ofera mai mult  bonusuri, si nu sporuri, care se acorda lunar, trimestrial sau anual, in functie de rezultatele individuale ale angajatului sau de evolutia indicatorilor financiari ai firmei.

Diferenta majora intre spor si bonus este evidenta: sporul se acorda indiferent de performanta, bonusul se acorda numai pe baza performantei. Acest lucru explica diferenta de mentalitate si perceptie a muncii: angajatii din mediul privat vor cauta sa-si creasca salariul prin cresterea performantei, iar cei de la stat incearca sa-si creasca salariul prin accesul la cat mai multe sporuri.

La companiile private, totul se invarte in jurul fidelizarii oamenilor. De exemplu, unii le ofera fonduri convertibile in actiuni la firma la care lucreaza. Legea permite companiilor private sa isi faca sisteme de salarizare proprii. La un moment dat, sindicalistii din mediul privat au obtinut prin negocieri o precizare in contractul colectiv de munca la nivel national prin care sa se includa anumite sporuri, cum sunt cele pentru conditiile de munca, in salariul de baza.

La privat, negocierile au fost mai aspre

In opinia lui Valentin Mocanu, secretar de stat in Ministerul Muncii, includerea unor sporuri ale bugetarilor in salariul de baza are ca scop o diferentiere mai mare intre beneficiile acordate pentru conditiile de munca. Totusi, exista si asa destul de multe sporuri mai ales in armata, in educatie sau in sanatate.

"Spre deosebire de sistemul public, in mediul privat au fost negocieri mai aspre. Bugetarii au mai multe sporuri pentru ca fiecare a incercat sa detalieze cat se poate de mult sporurile pentru conditii de munca", explica Mocanu.

O alta metoda folosita de sindicalistii bugetarilor pentru a creste veniturile angajatilor de la stat o reprezinta negocierile pentru fiecare categorie de salariati in parte. "Este o strategie mult mai usoara in negociere de a obtine beneficii pentru un numar mai mic de salariati prin aceste sporuri, decat a obtine o indexare pe toata grila de salarizare", explica Gratiela Ratiu, branch manager in cadrul companiei Von Consulting Brasov. Unii specialisti considera insa ca acordarea acestor sporuri este indreptatita in unele cazuri in randul angajatilor de la stat.

"Uneori, sporurile de la stat sunt justificate, pentru ca salariile sunt mici si exista oameni care chiar muncesc. Totusi, bonusarea ar trebui sa fie individuala", crede Sorin Roibu, directorul companiei de executive search Arthur Hunt.


Ce sporuri sunt trecute in Codul Muncii

•De vechime
•De fidelitate
•Pentru titlul de doctor
•Pentru activitati de interes national
•Pentru munca suplimentara
•Pentru conditii deosebite de munca
•Pentru lucrari de exceptie si misiuni speciale
•Gradatie de merit
•Sporuri pentru cei care lucreaza cu fonduri europene

 

 

Sursa: zf.ro