Recent, guvernul a aprobat o ordonanţă de urgenţă prin care poate aloca sume din fondul de rezervă bugetară pentru domeniile cultural, religios È™i sportiv, la nivel central ÅŸi local. Decizia se înscrie deja într-o tradiÅ£ie a ultimilor ani. DeÅŸi la alcătuirea bugetului fondul de rezervă este constituit cu circa 200 milioane lei, la închiderea execuÅ£iei bugetare, cheltuielile ajung să fie de zece ori mai mari. Mecanismul acestui fond este pe cât de simplu, pe atât de discreÅ£ionar. Pe parcursul anului, diverse instituÅ£ii sau autorităţi renunţă la o parte din creditele acordate prin bugetul anual ÅŸi alimentează fondul de rezervă cu sumele neutilizate. Ulterior, distribuÅ£ia către alÅ£i ordonatori se face prin hotărâri ale Guvernului. Legal, cheltuielile ar trebui alocate pentru situaÅ£ii "urgente sau neprevăzute".
Cheltuieli neprevăzute?
Practica arată însă că aceste cheltuieli nu se încadrează nici pe departe în această categorie. Astfel, fondul finanÅ£ează construcÅ£ii de unităţi de cult, organizarea unor evenimente culturale sau sportive, ridicarea unor statui sau monumente comemorative. Alte cazuri sunt evident previzibile la programarea bugetului, cum ar fi rambursarea de credite, plata unor arierate, suplimentarea cheltuielilor de personal. Mai grav este că, de multe ori, obiectivele finanÅ£ate sunt prezentate foarte general ÅŸi, prin urmare, lipsite de orice control privind corectitudinea folosirii lor. În majoritatea hotârărilor de guvern destinate administraÅ£iilor locale, alocările se fac pentru cheltuieli "curente ÅŸi de capital". Formularea lipsită de transparenţă lasă la latitudinea primăriilor, consiliilor locale ÅŸi judeÅ£ene cum să împartă banii. Atâta timp cât nu există criterii clare ÅŸi formalizate de încadrare a cheltuielilor care se finanÅ£ează din fondul de rezervă bugetară, nu există nici sisteme de control intern care să prevină utilizarea discreÅ£ionară a banilor. Ministerul FinanÅ£elor nu verifică niciodată cum ÅŸi pentru ce au fost cheltuiÅ£i banii. Rezultatul nu este surprinzător de vreme ce împărÅ£irea fondului a ajuns o cutumă. Niciun guvern din ultimii ani nu a ratat ÅŸansa de a satisface cererile financiare de la centru sau din teritoriu, mai ales dacă în joc erau ÅŸi interese electorale. Cu toate încercările Consiliului Fiscal sau ale instituÅ£iilor financiare internaÅ£ionale care au avertizat executivul în această privinţă, obiceiul se perpetuează.
Cum se impart miliardele
Anul trecut, din fondul de rezervă au fost împărÅ£ite circa 600 milioane lei, foarte puÅ£in comparativ cu anii 2012 ÅŸi 2011, când au fost tocate 2,1 miliarde lei, respectiv 1,88 miliarde lei. Vârful a fost atins în 2008, un an electoral cu miză enormă, când au fost cheltuite peste 4 miliarde lei. Simptomatică este distribuirea banilor în ultima ÅŸedinÅ£a de guvern din an, când sute de milioane de lei sau chiar miliarde, cum s-a întâmplat în 2008, sunt epuizate prin câteva zeci de hotâri de guvern în câteva ore.
ReprezentanÅ£ii Ministerului FinanÅ£elor prezintă soldul fondului de rezervă, identifică ÅŸi alte sume care ar putea fi redirecÅ£ionate către acesta, iar deciziile se iau ad hoc în funcÅ£ie de solicitările ministerelor sau autorităţilor locale. "Legea (finanÅ£elor publice n.r.) nu precizează însă explicit categoriile de cheltuieli care pot fi angajate din fondul de rezervă ÅŸi nici nu există limitări legate de cuantumul sumelor allocate, ceea ce oferă spaÅ£iu pentru alocări discreÅ£ionare ÅŸi netrasparente", se arată într-un raport al Consiliului Fiscal.
Derogările prin ordonanÅ£e de urgenţă de la Legea finanÅ£elor, aÅŸa cum se întâmplă ÅŸi în acest an, dar ÅŸi prevederile legale vagi, dublate de o programare bugetară defectuoasă, pun în mâinile executivului un mecanism foarte eficient de împărÅ£ire a banilor publici după bunul plac. În concluzie, mecanismul este funcÅ£ional pentru că Guvernul supradimensionează deliberat cheltuielile unor instituÅ£ii în bugetul anual pentru ca, apoi, să le anuleze ÅŸi să le vireze în fondul de rezervă. (capital.ro)
