Romanii pot transmite Fiscului informatii privind posibile fapte de evaziune urmand o procedura specifica. Acuzatiile trebuie sa fie intemeiate, riscandu-se in caz contrar pedepse aspre.
Potrivit reprezentantilor Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF), orice cetatean sau organizatie legal constituita poate semnala posibile cazuri de evaziune prin sesizare scrisa sau in format electronic transmisa catre ANAF.
"Informatorul" poarta numele de petent si trebuie sa semneze sesizarea. Astfel, in conformitate cu art.7 din OUG 27/2002 privind reglementarea activitatii de solutionare a petitiilor, "petitiile anonime sau cele in care nu sunt trecute datele de identificare a petitionarului nu se iau in considerare si se claseaza", au precizat reprezentantii ANAF pentru Ziare.com.
Acuzatiile trebuie sa fie sustinute cu informatii relevante (eventual documente), fiind, totodata, esentiale elementele care sa permita identificarea operatorului economic sesizat (nume, adresa etc.).
Cum se ia urma evazionistilor
"In functie de aspectele sesizate, se dispune pregatirea controlului atat in ceea ce priveste stabilirea unor obiective minimale, cat si in ceea ce priveste stabilirea necesarului de personal si/sau a momentului optim pentru declansarea verificarilor", au mentionat reprezentantii ANAF.
Apoi, in functie de aspectele constatate, operatiunea se poate finaliza cu masurile legale de natura contraventionala (amenzi si sanctiuni complementare, dupa caz) sau chiar cu sesizarea organelor de cercetare/urmarire penala competente, daca este constatata savarsirea unor fapte de natura penala.
La finalizarea verificarilor privind aspectele semnalate, petentul va fi informat in legatura rezultatele verificarilor. Nu pot fi insa furnizate informatii concrete privind constatarile organelor de control, acestea aflandu-se sub incidenta secretului fiscal.
Ce risca denuntatorul
"Identitatea petentului este protejata conform prevederilor legale, protectia datelor personale ale acestuia reprezentand, in cadrul indeplinirii sarcinilor de serviciu, o indatorire permanenta a personalului de executie sau decizie", sustine ANAF.
Garda Financiara nu este abilitata sa aplice masuri impotriva persoanelor care furnizeaza informatii false sau eronate.
Daca se ajunge la tribunal in urma sesizarii, organele judecatoresti pot stabili raspunderea tuturor partilor, inclusiv a petentului, acesta asumandu-si aspectele semnalate.
Pe de alta parte, daca acuzatiile sunt facute cu rea-intentie, cel care le lanseaza poate fi obligat sa plateasca despagubiri sau chiar poate fi acuzat de denunt calomnios, infractiune care se pedepseste cu inchisoarea.
"Daca acuzatiile sunt injuste, aceste lucru poate sa dea nastere unor actiuni in despagubire, iar daca sunt facute si acuzatii penale, pot fi facute si demersuri pentru denunt calomnios. Consecintele pot fi neplacute in cazul celui care face petitia doar in daca e vorba despre defaimare", a explicat avocatul Gheorghe Piperea pentru Ziare.com.
150 de denunturi in 5 luni si traditia complicitatii
La nivelul ANAF s-au primit in perioada ianuarie-mai 2013 aproximativ 150 de petitii care sesizau posibile fapte de evaziune fiscala.
Totusi, potrivit sociologului Mircea Kivu, cifra este probabil neglijabila fata de numarul situatiilor in care oamenii iau act de fapte de evaziune fiscala, in cazul romanilor traditia fiind mai degraba de a inchide ochii la cazuri evidente de evitare a platii datoriilor catre stat.
"In general, atunci cand vorbim de relatiile de zi cu zi, cele dintre un cumparator si un vanzator dintr-un magazin, clientul nu percepe faptul ca nu primeste bon ca pe o modalitate prin care el, de fapt, are de pierdut. Dimpotriva, se naste un fel de complicitate intre cei doi, clientul considera ca este pur si simplu un act de bunavointa. Oamenii pornesc de la premisa ca daca pierde statul nu pierd ei", a spus sociologul pentru Ziare.com.
Turnatorul american
Practica denuntului suspectilor de evaziune catre autoritatile abilitate este incurajata in multe tari din intreaga lume. In SUA, de exemplu, functioneaza sistemul "turnatorului" ("Whistleblower"), prin care cel care denunta o frauda fiscala poate primi intre 15% si 30% din dauna care a fost prevenita sau recuperata.
Mentionarea, la sfarsitul anului trecut, a posibilitatii introducerii unui mecanism de recompensare si in Romania a atras comentarii critice din partea oficialilor cu functii de decizie, renuntandu-se la idee ca urmare a constatarii lipsei spiritului civic in randul romanilor in detrimentul celui al delatiunii, relateaza ziare.com.
