"Atacurile de panică pot debuta în urma unui eveniment traumatizant sau monica burcea, psihoterapeutfără o cauză aparentă. Câteodată doar gândul la o anumită situaÈ›ie poate crea o stare de anxietate severă. Oamenii care au frecvente atacuri de panică învață să evite situaÈ›iile de care le este teamă că vor declanÈ™a un atac sau cele din care nu pot scăpa uÈ™or dacă intervine un atac. Apare astfel o anxietate anticipatorie (o îngrijorare exagerată). Dacă tiparul de evitare È™i anxietate este sever, acest comportament se poate transforma în agorafobie (fobie de spaÈ›ii deschise),", explică Monica Burcea, psihoterapeut È™i trainer formator, conform Doctorul Zilei.
Cum se manifestă un atac de panică?
Principalul simptom al atacurilor de panică este sentimentul copleÈ™itor de frică È™i anxietate alături de alte reacÈ›ii fizice. Durata unui atac de panică este de aproximativ 5-20 minute iar intensitatea sa creÅŸte treptat ÅŸi atinge un nivel maximum în aproximativ 10 minute. Potrivit psihoterapeutului, pentru ca o perioadă distinctă de frică sau disconfort psihic să fie diagnosticată drept atac de panică, este nevoie ca două sau mai multe dintre simptomele de mai jos să fie resimÈ›ite:
• frisoane sau valuri de căldură
• transpiraÈ›ie bruscă
• senzaÈ›ie de sufocare
• senzaÈ›ie de ameÈ›eală, vârtej sau leÈ™in
• bătăi puternice ale inimii sau accelerarea ritmului cardiac
• senzaÈ›ia de pierdere a controlului
• respiraÈ›ie sacadată È™i senzaÈ›ia de nod în gât sau de strângere a stomacului
• nevoia de a merge des la toaletă
Simptomele atacului de panică pot fi asemănătoare cu ale infarctului
Din acest motiv, mulÈ›i oameni pot fi tentaÈ›i să caute tratament medical de urgență însă ulterior descoperă ca a fost vorba de un atac de panică. Dacă atacurile de panică se înmulÈ›esc sunt indicate totuÈ™i investigaÈ›ii amănunÈ›ite. Toate aceste simptome pot avea la bază o condiÈ›ie medicală (de exemplu: hipertiroidism, hipoglicemie, tulburari cardiovasculare precum prolaps de valvă mitrală, astm, edem pulmonar). Vorbim de atac de panică atunci când nu poate fi identificată nicio cauză somatică pentru simptomele recurente de panică. În cazul în care au loc mai multe atacuri de panică la interval scurt de timp, putem vorbi de tulburare de panică.
"Tulburarea de panică apare în general însoÈ›ită de alte fobii specifice: fobie socială, episoade depresive, tulburare de anxietate generalizată. Cauzele nu sunt încă pe deplin cunsocute. Se pare că există o predispoziÈ›ie genetică în cazul copiilor ai căror parinÈ›i au dezvoltat atacuri de panică, depresie sau tulburare bipolară. Este indicat să È›inem cont de faptul că dacă această tulburare nu este tratată, simptomele pot lua o formă cronică. De asemenea, tulburarea de panică poate constitui un risc pentru dezvoltarea altor tulburări precum depresia, alte tulburări de anxietate, abuzul de substanÈ›e. Toate aceste probleme de sănătate mentală afectează funcÈ›ionarea persoanei în diverse domenii cum ar fi: cel social, profesional, familial", adaugă psihoterapeutul Monica Burcea.
De ce apar atacurile de panică?
Cel mai adesea, atacul de panică nu are un singur motiv ci un cumul de cauze, adunate de-a lungul timpului: teama de singurătate, teama de abandon, frica de a vorbi în public È™i de a fi în centrul atenÈ›iei, încredere scăzută în propria persoană, incertitudinea cu privire la viitor, traume trecute încă nevindecate precum divorÈ›ul, pierderea locului de muncă, pierderea cuiva drag.
"Din cauza preocupării intense de a nu trece prin noi atacuri de panică persoana în cauză are tendinÈ›a de a-È™i modifica considerabil comportamentul, evitând numeroase situaÈ›ii care i-ar putea declanÈ™a astfel de atacuri. De exemplu, o persoană care a avut atacuri de panică la volan, refuză să mai conducă. Sau o persoană care a avut atacuri de panică atunci când a rămas singură acasă sau pe stradă, cauta constant compania altor persoane sau refuză să iasă singură din casă", completează expertul.
Ceea ce le spunem copiilor noștri devine vocea lor interioară
În cazul copiilor factorul educaÈ›ional È™i mediul înconjurător sunt foarte importante deoarece contează mult mesajele transmise. "Să vezi tu ce pățeÈ™ti!…, ai văzut ce a pățit x dacă nu a fost cuminte?, clasicul baubau, închisul în cameră, sunt tot atâtea posibile cauze ale stărilor anxioase, ale fobiilor È™i implicit ale atacurilor de panică", explică Monica Burcea. De asemenea, copiii pot fi foarte influenÈ›aÈ›i de evenimentele din familie (divorÈ›, certurile părinÈ›ilor), de schimbări majore precum intrarea la È™coală sau la grădiniță, apariÈ›ia unui frate sau a unei surori sau de atitudinea celor din jur: colegi intimidanÈ›i. "În astfel de cazuri, principala armă la care recurge copilul este comportamnetul evitant: doresc să evite anumite locuri sau anumite situaÈ›ii, dezvoltă stări de anxietate. ÎncercaÈ›i să vorbiÈ›i cu copilul È™i să aflaÈ›i ce anume declanÈ™ează acest comportament. O altă variantă este să cereÈ›i ajutorul unui psiholog care va putea identifica È™i înlătura cauzelele anxietății copilului", vă sfătuieÈ™te psihoterapeutul.
Ce facem în cazul unui atac de panică?
Psihoterapeutul detaliază câteva tehnici prin care puteÈ›i trece peste un atac de panică:
• încercăm să ne retragem într-un loc liniÈ™tit, să ne aÈ™ezam, să bem puÈ›ină apă. Dacă suntem singuri este recomandat să sunăm o persoană apropiată cu care să putem vorbi despre ceea ce nu se intampla.
• respiratia este foarte importanta. Multe persoane cu atatc de panica au tendinta de a respira scurt, sacadat, superficial. Inspiram si expiram profund, rar, linistit, concentrandu-ne pe respiratie. Odata ce se intaleaza un ritm respirator normal, celelalte simptome vor fi mai usor de inlaturat.
• masajul poate fi de asemenea de un real ajutor. Masam palmele, umerii si zona cefei sau rugam pe cineva apropiat sa o faca.
• Încercăm să ne controlăm gândurile. Cu cât vă veÈ›i repeta mai mult în minte "nu pot să ies din această situaÈ›ie" cu atât mai mult va predomina frica.
Pe termen lung
• MiÈ™care fizică regulată È™i exerciÈ›ii de relaxare È™i respiraÈ›ie
• aromoterapie
• meditaÈ›ie
• este recomandată reducerea sau eliminarea consumului de cofeină, alcool, droguri recreaÈ›ionale,
• alimentaÈ›ia sănătoasă bazată mai mult pe fructe È™i legume, evitarea zahărului È™i a grăsimilor sunt de asemenea importante
Cum tratăm atacul de panică?
IniÈ›ial este recomandată o evaluare psihologică. "Psihoterapia are efect foarte bun, tratând cu succes majoritatea atacurilor de panică. Modificarea tiparului de gândire È™i comportament se pot face atât prin investigaÈ›ii amănunÈ›ite ale istoricului persoanei cât È™i prin accent asupra abordării situaÈ›iilor din prezent. În ceea ce priveÈ™te tratamentul medicamentos, acesta este mai uÅŸor de folosit, acÈ›ionează mai rapid odată ce atacul s-a instalat, este la dispoziÈ›ia individului, dar efectele sale benefice se pot reduce odată cu renunÈ›area la tratament. În practica clinică se preferă o îmbinare a celor două modalități de tratament: psihoterapie È™i (dacă e cazul) tratament medicamentos", explică Monica Burcea.
