Aşadar, capacitatea cognitivă este o resursă limitată.
Descoperirea limitei "lăţimii de bandă" mentale ar putea schimba în mod fundamental modul în care ne gândim la sărăcie. O echipă de cercetători a publicat un studiu revoluÅ£ionar în ediÅ£ia de astăzi a jurnalului Science în care concluzionează că sărăcia impune o încărcare cognitivă atât de mare asupra săracilor, încât aceÅŸtia nu mai au suficientă lăţime de bandă încât să facă multe dintre lucrurile care le-ar permite să iasă din sărăcie, cum ar fi să meargă la cursuri de noapte, să caute o slujbă nouă sau chiar să-ÅŸi amintească să plătească facturile la timp.
Într-o serie de experimente efectuate de cercetători de la Universităţile Princeton, Harvard ÅŸi de Warwick, oamenii cu venituri reduse care au fost stimulaÅ£i să se gândească la problemele lor financiare au obÅ£inut rezultate slabe în mai multe teste de cogniÅ£ie, fiind apăsaÅ£i de o încărcare cognitivă echivalentă cu ratarea unei nopÅ£i de somn. Spus cu alte cuvinte, sărăcia a impus o povară mentală echivalentă cu pierderea a 13 puncte de IQ, adică o diferenţă cognitivă similară celeia observate între adulÅ£ii normali ÅŸi alcoolicii cronici.
Descoperirea oferă noi argumente împotriva teoriei care susÅ£ine că oamenii săraci, prin propria lor slăbiciune, sunt responsabili pentru propria lor sărăcie – sau că ar trebui să fie în stare să iasă din sărăcie prin propriile lor eforturi. Această cercetare sugerează că sărăcia face mai dificilă aplicarea unor abilităţi fundamentale. A fi sărac, scriu autorii studiului, înseamnă "a nu gestiona doar o lipsă a banilor, ci a gestiona totodată o reducere a resurselor cognitive".
Acest lucru explică de ce, spre exemplu, oamenii săraci care nu se descurcă cu banii pot avea totodată probleme în a fi părinÅ£i buni. Cele două probleme au o legătură.
"Este aceeaÅŸi lăţime de bandă", spune Eldar Shafir, un cercetător de la Princeton ÅŸi totodată unul dintre autorii studiului, alături de Anandi Mani, Sendhil Mullainathan ÅŸi Jiaying Zhao. Oamenii săraci trăiesc într-o stare constantă de sărăcie (în cazul acesta, o sărăcie a lăţimii de bandă mentale), un mediu foarte dificil.
Evenimentul descris de Shafir ÅŸi colegii săi nu este acelaÅŸi lucru cu stresul. Sărăcia impune o altă dificultate asupra oamenilro ce îi afectează chiar ÅŸi atunci când markerii biologici ai stresului (cum ar fi un puls accelerat ÅŸi un nivel mare al tensiunii arteriale) nu sunt prezenÅ£i. De altfel, în cantităţi mici, stresul ne poate afecta în mod pozitiv. Spre exemplu, un atlet stresat poate obÅ£ine rezultate mai bune. Stresul urmează o curbă clasică — puÅ£in stres ne poate ajuta, dar dincolo de un punct, prea mult stres ne afectează.
Lăţimea de bandă cognitivă nu funcÅ£ionează în acelaÅŸi mod. Pentru a o studia, cercetătorii au efectuat două seturi de experimente. În primul experiment, aproximativ 400 de persoane alese aleatoriu dintr-un mall din New Jersey au fost întrebate cum ar reacÅ£iona într-un scenariu în care automobilul lor ar avea nevoie de reparaÅ£ii în valoare de 150 de dolari sau de 1.500 de dolari. Ar plăti reparaÅ£iile în totalitate, ar lua un împrumut sau ar amâna efectuarea lor? Cum ar lua această decizie? ParticipanÅ£ii la studiu aveau venituri anuale cuprinse între 20.000 de dolari ÅŸi 70.000 de dolari. Înainte să răspundă, subiecÅ£ii au completat o serie de teste clasice (cum ar fi identificarea unor secvenÅ£e de forme ÅŸi numere) ce măsoară funcÅ£ia cognitivă ÅŸi inteligenÅ£a fluidă. În scenariul mai uÅŸor, în care reparaÅ£iile costau doar 150 de dolari, subiecÅ£ii clasificaÅ£i drept "săraci" ÅŸi "bogaÅ£i" obÅ£ineau rezultate similare în aceste teste cognitive. În schimb, în scenariul cu reparaÅ£iile de 1.500 de dolari, persoanele sărace obÅ£ineau note mult mai mici în testele cognitive. Simplul fapt că aceÅŸti oameni au fost rugaÅ£i să se gândească la dificultăţi financiare a făcut ca lăţimea de bandă cognitivă să le fie afectată. "Iar aceÅŸti oameni nu sunt oameni ce trăiesc în sărăcie abjectă, ci doar oameni normali care mergeau la mall în ziua aceea", a comentat Shafir.
Persoanele "bogate" din studiu nu înregistrau aceste dificultăţi. Într-un al doilea experiment, cercetătorii au obÅ£inut rezultate similare atunci când lucrau cu un grup de agricultori din India ce au parte de un ciclu natural anual de sărăcie ÅŸi de bogaÅ£ie.
AceÅŸti fermieri primesc 60% din venitul lor anual într-o sumă fixă după recoltarea trestiei de zahăr. Înainte de recoltare, ei sunt săraci. După recoltare, pentru o perioadă scurtă, nu sunt săraci. Cercetătorii au descoperit că în starea de sărăcie pre-recoltă, agricultorii manifestau aceeaÅŸi "sărăcie de lăţime de bandă cognitivă" observată în studiul efectuat în New Jersey.
Design-ul acestor experimente nu este inovator, ceea ce face cu atât mai surprinzător faptul că până acum ÅŸtiinÅ£a nu a înÅ£eles această legătură între cogniÅ£ie ÅŸi sărăcie.
"Acest proiect nu conÅ£ine nimic nou, nicio tehnologie neÅŸtiută până acum, e un studiu care ar fi putut fi efectuat acum câÅ£iva ani", spune Shafir. Acest studiu este însă rezultatul unui domeniu relativ nou, economia comportamentală. În trecut, psihologii cognitivi studiau foarte rar diferenÅ£ele înregistrate între diferitele populaÅ£ii socio-economice ("un creier este un creier, un cap este un cap", sintetizează Shafir atitudinea acestora). Între timp, alte domenii psihologice ÅŸi economice studiau diferenÅ£ele între populaÅ£ii, dar nu la nivel de cogniÅ£ie.
Acum că aceste perspective au fost reunite, rezultatele oferă implicaÅ£ii enorme asupra modului în care percepem sărăcia ÅŸi asupra modului în care sunt proiectatele programele ce adresează acest flagel social. SoluÅ£iile care fac viaÅ£a mai uÅŸoară oamenilor săraci nu le schimbă doar perspectivele financiare. Atunci când o persoană săracă primeÅŸte o sumă de bani în fiecare vineri, acest lucru nu elimină doar grijile financiare. "Când facem asta, eliberăm totodată niÅŸte lăţime de bandă cognitivă", explică Shafir. Cei ce elaborează politici tind să evalueze succesul programelor de asistenţă financiară destinate săracilor prin măsurarea modului în care acestea afectează finanÅ£ele persoanelor sărace. "Lucrul interesant la această perspectivă este că studiul nostru sugerează că atunci când îÅ£i fac aspectul financiar mai uÅŸor, dacă îÅ£i ofer mai multă lăţime de bandă cognitivă, ce ar trebui să analizez de fapt este cum te descurci în viaţă per total. Poate devii un părinte mai bun, sau poate iei medicamentele prescrise de doctor la timp", explică Shafir.
Lăţimea de bandă cognitivă limitată ce este creată de sărăcie are un efect direct asupra controlului cognitiv ÅŸi asupra inteligenÅ£ei fluide de care avem nevoie pentru multe sarcini din viaÅ£a de zi cu zi. "Atunci când lăţimea de bandă este încărcată, ca în cazul săracilor, este mai probabil să nu observi lucruri, să nu opui rezistenţă lucrurilor la care ar trebui să opui rezistenţă, e mai probabil să uiÅ£i lucruri, o să fii mai puÅ£in răbdător, mai puÅ£in atent cu copiii tăi când vin de la ÅŸcoală", explică Shafir.
La nivel macro, acest lucru înseamnă că recesiunea a dus la pierderea unei cantităţi uriaÅŸe de abilitate cognitivă. Milioane de persoane au mai puÅ£ină lăţime de bandă cognitivă pentru a oferi copiilor lor sau pentru a respecta indicaÅ£iile doctorilor. Pentru viitor, această descoperire înseamnă că programele anti-sărăcie ar putea avea beneficii enorme nerecunoscute până acum: oferirea de ajutor oamenilor pentru a deveni mai siguri din punct de vedere financiar face totodată ca aceÅŸtia să beneficieze de resurse cognitive care le permit să aibă succes în numeroase alte domenii.
Cercetătorii se îngrijorează ca descoperirea lor să nu fie înÅ£eleasă greÅŸit, iar oamenii să creadă că faptul că a trăi în sărăcie duce la pierderea a 13 puncte de IQ înseamnă că oamenii cu IQ mai mic ajung să fie săraci. "Ne îngrijorează posibilitatea asta. Toate datele noastre arată opusul, de fapt. Nu este vorba despre oameni săraci, ci este vorba despre oamenii care se întâmplă să trăiască în sărăcie. Toate datele sugerează că nu este vorba de persoane, ci de contextul în care trăiesc", a concluzionat Shafir.
Sursa: The Atlantic Cities
