Guvernul È™i Parlamentul nu au dat curs acestei solicitări, forma în care a fost adoptat Codul Silvic păstrând cota de 30%. Argumentele celor de la Schweighofer-Holzindustrie au fost preluate însă de AdminstraÈ›ia PrezidenÈ›ială în cererea prin care a trimis spre reexaminare la Parlament Codul Silvic, pe 23 martie 2015.
***
Pentru început, înregistrările cu camera ascunsă realizate de cei de la EIA, iar apoi analiza scrisorii de lobby trimise de Schweighofer-Holzindustrie Guvernului României È™i ale cărei "argumente" au fost preluate de Klaus Iohannis:
***
Ce scrie în cererea de reexaminare a Codului Silvic, semnată de Klaus Iohannis È™i transmisă Parlamentului:
"4. Art. I pct.72 din legea transmisă spre promulgare, respectiv completarea art. 60 cu noi reglementări privind valorificarea masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică poate conduce la ideea creării unui mediu neconcurențial.
Apreciem că dispoziÈ›iile art. 60 alin. (5) lit. f) È™i g) — prin care se introduc: pragul maxim de 30% la achiziÈ›ia sau procesarea de masă lemnoasă din fondul forestier naÈ›ional È™i dreptul de preempÈ›iune pentru producătorii din industria mobilei la cumpărarea de masă lemnoasă — sunt de natură să aducă atingere principiilor libertății economice È™i contractuale, ca fundamente esenÈ›iale ale economiei de piață. Introducerea unei limitări arbitrare în activitatea operatorilor economici, care ar genera dezavantaje pentru unii È™i avantaje pentru alÈ›ii, ar putea avea impact negativ asupra mediului concurenÈ›ial È™i ar putea atrage posibilitatea de a fi invocată încălcarea obligaÈ›iilor asumate de statul român în calitate de stat membru al Uniunii Europene.
Totodată, pentru asigurarea respectării procedurilor naÈ›ionale È™i comunitare în domeniul ajutorului de stat È™i al concurenÈ›ei, considerăm că regulamentul privind valorificarea masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică, ce va fi aprobat prin hotărâre a Guvernului, potrivit art. 60 alin. (4) din legea transmisă la promulgare, ar trebui să fie elaborat cu avizul autorității de concurență."
Ce scrie în scrisoarea adresată de Schweighofer-Holzindustrie autorităților române:

Argument: De ce sunt false argumentele firmei austriece și ale Administrației Prezidențiale
LegislaÈ›ia europeană nu interzice prevederile anti-monopol (cu atât mai mult cu cât, după cum se poate vedea È™i în investigaÈ›ia celor de la EIA, poziÈ›ia dominantă pe piață a fost dobândită prin achiziÈ›ionarea de lemn tăiat ilegal, ba chiar prin încurajarea/bonificarea unor astfel de practici)
LegislaÈ›ia europeană recunoaÈ™te (în diferite domenii) dreptul comunităților locale de a beneficia cu prioritate de resursele naturale ale zonei (în cazul de față, dreptul micilor procesatori È™i, îndeosebi, a fabricilor de mobilă locale).
Momentul din înregistrarea cu camera ascunsă a celor de la EIA (minutul 1.00), în care directorul Schweighofer recunoaÈ™te că vizează monopolul absolut "dacă vrem să lucrăm la capacitate maximă, doar cu lemn românesc, atunci nu mai e loc È™i pentru alÈ›ii".

Argument: Ce mai e fals în scrisoarea companiei austriece
Schweighofer-Holzindustrie foloseÈ™te argumentul locurilor de muncă È™i a taxelor È™i impozitelor pe care le plăteÈ™te statului român. În realitate, având monopol asupra achiziÈ›ionării de masă lemnoasă È™i controlând preÈ›ul de achiziÈ›ie, compania lasă fără resurse micii producători de mobilă. Cumulat, aceÈ™ti producători de mobilă oferă însă mult mai multe locuri de muncă decât Schweighofer-Holzindustrie. Astfel, compania austriacă blochează dezvoltările locale, iar pe cele existente le împinge către faliment. Doar la Câmpeni, cele câteva fabrici È™i ateliere de mobilă È™i mici producători de cherestea (cumpărată de fabricile de mobilă) asigură aproximativ 1.000 de locuri de muncă. Majoritatea producÈ›iei de mobilă este vândută la export cu o plus valoare mult mai mare decât exportul de cherestea, consumând însă însutit È™i înmiit mai puÈ›ină masă lemnoasă! În fine, taxele È™i impozitele plătite de către micii producători autohtoni se varsă integral la bugetele locale È™i naÈ›ionale, iar profitul se întoarce tot în economia autohtonă, în timp ce în cazul Schweighofer-Holzindustrie cea mai mare parte a profitului se externalizează, mai scrie Romania Curata.
***
"BONUS": Anchetă Agent Green, care arată cum transporturi ilegale de lemn tăiat în Retezat ajung la fabrica Schweighofer-Holzindustrie de la SebeÈ™:
