Presedintele PNL, Crin Antonescu, va pleca duminica intr-o vizita in SUA. "Am fost invitat de Congresul Mondial Evreiesc pentru a participa la o conferinta ce are drept subiect recrudescenta unor manifestari antisemite", a declarat sambata liderul liberal pentru Agerpres. Crin Antonescu a mai spus ca in cursul prezentei sale in SUA ar urma sa intalneasca si "o serie de politicieni americani".

"Nu ma va primi Barack Obama, dar nici pe Basescu, nici pe Ponta, oameni cu functii importante in statul roman, nu i-a primit oficial la Casa Alba, dar voi avea dialoguri cu importante personalitati din viata publica americana", a mai mentionat presedintele PNL. Crin Antonescu nu a mai oferit alte amanunte despre aceasta vizita, dar a tinut sa sublinieze ca la revenirea in tara va sustine o conferinta de presa in cursul careia va detalia cele mai importante elemente din cursul prezentei sale in SUA.

DW/ Horatiu Pepine: Crin Antonescu despre renaşterea antisemitismului

Luni şi marţi se desfăşoară la Washington, Forumul Global al Comitetului Evreiesc din America (AJC Global Forum) care dezbate reapariţia antisemitismului în Europa.

Liderul PNL Crin Antonescu a fost invitat la Washington de organizaţia American Jewish Committee pentru a face o prezentare a situaţiei româneşti în cadrul dezbaterii cu tema "În mijlocul furtunii – antisemitismul se întoarce în Europa". El este unul dintre invitaţii speciali ai reuniunii graţie iniţiativei legislative de interzicere a propagandei legionare care a fost adoptată de Senat luna trecută. În octombrie 2013, Crin Antonescu, pe atunci preşedinte al Senatului, şi doi dintre colegii săi, deputaţii liberali George Scutaru şi Andrei Gerea, depuneau un proiect de modificare a Ordonanţei de urgenţă nr. 31/2002 prin care introduceau o interdicţie explicită privind cultul mişcării legionare din România. Într-o conferinţă de presă liderul PNL îşi motiva astfel iniţiativa: "Dorim să dăm un semnal clar şi răspicat tuturor concetăţenilor noştri, precum şi opiniei publice internationale, că România nu uită, nu neagă şi nu tolerează vreo manifestare care să pună sub semnul întrebării tragedia oamenilor deportaţi, ucişi, schingiuiţi, înfometaţi, doar pentru că erau de o altă etnie sau de o altă religie".

Legea românească aflată în vigoare îşi propune să penalizeze organizaţiile şi simbolurile cu caracter fascist, rasist sau xenofob, dar nu conţine nicio trimitere explicită la mişcarea legionară. Ca urmare toate acţiunile judiciare au fost oprite în faza premergătoare deoarece acuzaţii s-au prevalat de acele deosebiri teoretice dintre fascişti şi legionari care sunt operate de regulă în istoriografia românească. Liberalii şi-au propus aşadar să elimine posibilitatea unor subterfugii şi au dat o definiţie mai cuprinzătoare Holocaustului, făcând totdată referiri exprese la simboluri, organizaţii sau doctrine legionare. Legea a fost elaborată împreună cu Institutul "Elie Wiesel", din România.

Dar cu toate că acest Institut este un organism guvernamental, în cadrul procesului legislativ Guvernul a avut câteva observaţii mai curând critice faţă de legea lui Crin Antonescu. Guvernul a dat un aviz pozitiv, dar a sugerat că nu ar fi bine totuşi să se facă o trimitere explicită la legionari. "A sugerat" este cuvântul potrivit căci documentul nu spune acest lucru explicit, lăsând doar să se înţeleagă că tratamentul mişcării legionare ar trebui să primească acelaşi regim juridic ca tratamentul comunismului, care nu este penalizat în legea românească. Deşi legionarii şi comuniştii sunt inseraţi alături de fascişti, separatişti, rasişti în legea siguranţei naţionale ca pericole potenţiale – se arată în documentul Guvernului – totuşi faptele lor nu sunt calificate per se ca infracţiuni.

Mai mult, Guvernul atrage atenţia că, din motive de coerenţă a sistemului, penalizarea legionarismului ar trebui să ducă şi la penalizarea comunismului, ceea ce nu ar fi însă posibil căci există o sentinţă CEDO împotriva României care a refuzat înregistrarea Partidului Comuniştilor (Nepecerişti). Totuşi Guvernul nu spune clar ce doreşte, mulţumindu-se să indice un spaţiu de controversă.

Cert este că legea a fost adoptată în luna aprilie la Senat în forma dorită de iniţiatori şi că ea se află acum la Camera Deputaţilor în dezbaterea comisiilor. Aici probabil controversa, strict contenită până acum, se va manifesta mai puternic.

SURSA AICI