De asemenea, manifestul suspectului pentru atentatele din Norvegia conţine link-uri către site-urile Partidului România Mare şi Noua Dreaptă, pe care le menţionează într-o listă în care enumeră, pe ţări, organizaţiile şi partidele cu orientare naţionalistă şi de extremă-dreapta din Europa.
"Avem zeci de milioane de susţinători europeni şi zeci de mii de fraţi şi surori care ne susţin pe deplin şi sunt dornici să lupte alături de noi. Numerele cresc anual, în condiţiile în care din ce în ce mai mulţi oameni încep să înţeleagă ce se întâmplă; fiind martori la atrocităţile marxiste/multiculturale/musulmane şi văzând creşterea populaţiilor musulmane", a scris el.
Breivik scrie în "manifestul" său că singura soluţie pentru conflictul arabo-israelian, dar şi pentru cel care mocneşte în Kosovo este deportarea şi dă exemplul deportărilor din Bărăgan, transmite NewsIn.
Documentul citat se intitulează "2083: O declaraţie de independenţă a Europei". Acesta este anul în care Breivik crede că se va încheia războiul civil european pe care dorea sa-l provoace printr-o serie de atentate. Războiul ar fi urmat să se încheie prin lichidarea adepţilor marxismului cultural şi prin deportarea musulmanilor. "Dacă vă preocupă viitorul Europei Occidentale, cu siguranţă aceste informaţii vi se vor părea interesante şi foarte relevante", scrie Breivik.
Norvegianul crede că războiul civil european va avea trei faze. Prima va dura până în 2030 şi va fi caractetrizată prin atacuri armate ale unor celule clandestine. În această perioada se vor consolida forţele conservatoare. În perioada 2030-2070, se vor pregăti loviturile de stat din Europa, iar în ultima fază se vor instaura regimuri conservatoare.
Breivik condamnă implicarea guvernului norvegian în bombardamentele din 1999 efectuate de NATO împotriva Belgradului, împotriva "fraţilor noştri sârbi care au vrut să alunge Islamul prin deportarea musulmanilor în Albania".
Criminalul norvegian este membru al Partidului Progresist, un partid de dreapta care s-a clasat pe locul al doilea la alegerile din 2009, mizând pe o platformă antiimigraţie.
