Aspecte care nu ar trebui să se regăsească la nivel constituţional"
Consiliul Legislativ (CL) "constată încercarea de reglementare prin prezentul proiect a unor aspecte care nu ar trebui să se regăsească la nivel constituţional".
Astfel, CL, în avizul obţinut de Mediafax, exemplifică prin articolul 6, alineatul 2 indice 1 al proiectului de revizuire, unde se precizează că "deciziile autorităţilor publice centrale şi locale cu privire la păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea indentităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase se vor lua după consultarea organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale".
Consiliul Legislativ menţionează că acest articol s-a regăsit în mod similar într-un proiect de revizuire a Constituţiei din 2011 asupra căruia s-a pronunţat Curtea Constituţională. La acel moment, CC a precizat că "reglementarea modalităţilor în care statul garantează dreptul la identitate al minorităţilor naţionale nu este de domeniul Constituţiei, ci al legii, ridicarea la rang de principiu constituţional a uneia dintre aceste garanţii negăsindu-şi justificarea".
"Ca atare, Constituţia reglementează principiile şi liniile directoare care sunt formulate într-un limbaj concis, sobru, accesibil şi previzibil, fără detalierea unor aspecte care să încarce inutil normele constituţionale, aspecte care sunt sau vor fi prezentate în detaliu în legislaţia subsecventă", explică CL.
"În acest sens, prezentul proiect de revizuire propune spre reglementare unele situaţii care nu ar trebui să se regăsească într-o Constituţie, ci în acte subsecvente, de natura legii", se mai precizează în avizul Consiliului Legislativ.
Acest caz este exemplificat prin articolul 28, alineatele 3 şi 4 din proiectul de revizuire, care institutie mecanismul privind interceptarea convorbirilor, dar şi articolul 103 care priveşte mecanismul de desemnare a premierului, care ar conţine prevederi de domeniul legii electorale.
"De asemenea, semnalăm că în proiect nu este utilizată o terminologie unitară, în acord cu prevederile Legii nr 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative", menţionează avizul Consiliului Legislativ.
Şeful statului, scos nejustificat din puterea executivă
Consiliul Legislativ apreciază, în avizul asupra proiectului de revizuire a Constituţiei, că şeful statului este parte a puterii executive, alături de premier, şi nu poate pierde acest statut, solicitând parlamentarilor să renunţe la teza privind definirea puterilor în stat.
"Semnalăm că în enumerarea autorităţilor care reprezintă puterea executivă nu se regăseşte şi şeful statului. Precizăm că limitarea prerogativelor constituţionale pentru şeful statului nu determină excluderea acestei instituţii din sfera puterii executive, astfel că textul trebuie revăzut sub acest aspect", se arată în avizul Consiliului Legislativ (CL).
De asemenea, CL argumentează că sistemul constituţional românesc a consacrat un executiv bicefal compus din preşedintele României şi premier, fapt pentru care şeful statului face parte din puterea executivă având atât atribuţii administrative, cât şi politice.
"Într-o formulare generică, în doctrina românească s-a apreciat că toate atribuţiile preşedintelui României care nu privesc sarcinile de reprezentare a statului şi, respectiv, de «mediere între puterile statului, între stat şi societate» sunt atribuţii din sfera executivului. Faţă de cele de mai sus, teza finală, care detaliază principiul separaţiei puterilor în stat, ar trebui eliminată", apreciază avizul CL, care îl citează pe Antonie Iorgovan.
Astfel, CL solicită renunţarea la textul din proiectul de revizuire care menţionează că "puterea legislativă este reprezentată de Parlament, puterea executivă este reprezentată de Guvern şi de celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, iar puterea judecătorească este reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de celelalte instanţe judecătoreşti".
