Cartea (380 de pag), apărută la editura Uniunii Scriitorilor din România, Editura "Cartea Românească", evocă viață unei lumi complexe, unde personajul principal este un erou al luptei anticomuniste de la BotoÈ™ani, Mugur Călinescu. În toamna anului 1981, elevul Mugur Călinescu, de la Liceul A.T.Laurian, scrie timp de o săptămână, noapte de noapte, lozinci anticomuniste, pe zidurile clădirilor publice. Aparatul represiv al sistemului dictatorial declanÈ™ează o operaÈ›iune vastă de căutare, la care participă unități ale MiliÈ›iei È™i Securității din toate judeÈ›ele din zona Moldovei. Autorul descrie viaÈ›a a oraÈ™ului de la graniÈ›a cu marele imperiu comunist de la Răsărit, insistând asupra tensiunilor din subterana sistemului aflat în prag de prăbuÈ™ire. AcÈ›iunile sar de pe un nivel social pe altul – viaÈ›a în cartierele muncitoreÈ™ti, în fabrici, relaÈ›iile cu MiliÈ›ia, cu Securitatea sau cu Partidul, activitatea cotidiană în licee, pe stradă -, o reÈ›ea complexă de personaje, de la hoÈ›i, la intelectualitatea vremii, freamătă, se zbuciumă într-o mulÈ›ime de locuri din BotoÈ™ani, se revarsă peste hotarele lui, hărÈ›uitori È™i hărÈ›uiÈ›i ajung în sate, precum ȘtefăneÈ™ti sau Stanca. Se înÈ›elege că lumea românească în comunism se afla sub teroarea unui sistem militaro-industrial care se extindea, cu maÈ™ina lui de război complexă È™i modernă, până în Siberia.
Despre roman vor vorbi: acad. Nicolae Breban, Raluca Dună și George Neagoe(moderator).
În perioada care va urma, Editura Polirom va lansa cartea în mari oraÈ™e din România, precum Cluj, TimiÈ™oara, IaÈ™i, Craiova, ConstanÈ›a È™.a.
Constantin Iftime despre roman:
Romanul "Copiii sălbatici" ar trebui citit ca o feerie epică din subterana comunistă, unde personaje crude, inocente, toate însetate de viață, se asociază după un instinct de sălbăticiune în grupuri, în secte, în reÈ›ele de urmăritori, circulă aiuritor prin tunelele acestei lumi, unde domneÈ™te Partidul, MiliÈ›ia, Securitatea. Caută o victimă, un denunțător. AcÈ›iunea se desfășoară pe toate etajele, în adâncimile sufleteÈ™ti ale celor singuri È™i neliniÈ™tiÈ›i, în familii, pe stradă, în È™coli, în fabrici, la graniÈ›a cu URSS; peste tot în oraÈ™ apar grupuri de copii violenÈ›i, de informatori, de hoÈ›i. Fiecare, în acest ritual social, îÈ™i trăieÈ™te frenetic plăcerile È™i spaimele, cu o bogăție halucinantă a percepÈ›iei senzuale sau mentale , dar păstrează un ideal ascuns: fiecare vrea să se împace cu trecutul lui È™i să fraternizeze cu celălalt. Victima se deconspiră uÈ™or, în persoana unui elev de liceu, care scrie lozinci antitotalitare pe garduri È™i pereÈ›i; urmează să fie anchetat de Securitate È™i să moară în chinuri. Eroii nu se mai opresc din frenezia lor, nu mai au hotar sufletesc, moral, social, intră în zone interzise ale vieÈ›ii. În plan estetic, personajele, prin orice gând sau detaliu provocat, fac să sară în aer imaginarul comun al vieÈ›ii din comunism descrise de literatura de până acum. Autorul, împărtășind vitalitatea eroilor săi, descrie cu o exactitate înfricoșătoare fiecare scenă sau tablou al acestui univers romanesc. Narează cu mijloace clasice istorii pustiitoare, folosind o limbă cu mult relief, presărând imagini memorabile. Până la urmă, È™i el participă la conturarea revoltei celor mulÈ›i, însinguraÈ›i, È™ovăielnici, slabi, aflaÈ›i în față unor realități unde domnesc cei puternici, ce urmează raÈ›iuni neiertătoare, culturale, politice, sau, în plan intim, prea repede convinÈ™i de o maturitate rea.
Despre scrierea "Copiilor sălbatici":
Am început să scriu, gândindu-mă că voi face romanul ultrarealist al elevului Mugur Călinescu, care a avut curajul să se revolte în anii ʼ80, în BotoÈ™ani. Cazul este cunoscut, au fost făcute publice dosarele urmăririi È™i anchetei lui. Mă fascina moartea sa, care a rămas neexplicată. În acea perioadă, eu citeam intens, fiind cu totul transpus într-un alt univers. Acum, scriind, încercam să-mi conectez cuvintele la tensiunea unei melancolii ce se declanÈ™ase atunci când am aflat cât de trist a murit acest tânăr. Melancolia îmi readucea amintiri întregi din anii ʼ80, locuri, chipuri de oameni. După revoluÈ›ie, multă vreme activând ca jurnalist, m-am manifestat ciudat, mă sălbăticisem, poate voiam să scap de laÈ™itatea de-a nu fi fost un revoltat în comunism. Nu mai puteam sa-mi suport rafinamentul artei aceleia de-a trăi prin ficÈ›iuni, citind zi È™i noapte. În ultimii ani, am stat numai în bibliotecă. Eram pregătit sufleteÈ™te să scriu acest roman al unui om cu moartea anunÈ›ată. Deodată, m-am trezit în miezul unei lumi sălbatice cu o poftă ciudată de-a trăi, de-a scăpa de spaime; ceva ce i se întâmplă oricărui om, dar la o tensiune mult mai mare. Foloseam ca metodă conturarea cu exactitate a imaginilor din memorie. Plasasem eroul pozitiv în fundal. Înaintam în orb. Refăceam fiecare text de câteva ori ca să ascut muchiile, dinÈ›ii cuvintelor. Nu aveam un traseu È™tiut, o structură de roman. Apoi am început să fraternizez cu personajele mele. Toate aveau un prototip ale vieÈ›ii mele umile din comunism. Acest tip de fraternitate m-a marcat cel mai mult. Am spus că este cel mai preÈ›ios sentiment pe care l-am păstrat din experienÈ›a mea cu ceilalÈ›i. AÈ™a a început romanul să crească. Prindeam puteri. Participam cu frenezie la pânde, hoinăreli, aventuri amoroase, mari furturi, la acÈ›iuni în blocuri alături de copii nebuni, pe străzi, în sate, decodificam războiul ascuns cu URSS, proiectam descinderi în marile centre din Siberia ale sistemului idustrial-militar sovietic. Înaintam fratern, convins; aveam un plan ascuns. Mă fascinează un tip de arheologie spirituală pe care orice scriitor o încearcă atunci când scrie intens. De mult îmi exersez muÈ™chii inimii sau ai minÈ›ii ca să fie pregătiÈ›i să disloce din zgura sufletului gândurile mari, simple È™i trainice, de folos tuturor, cele ale unor vremuri de aur trecute. Sunt sigur că au fost…
Constantin Iftime, biobibliografie:
Constantin Iftime (15.07.1957) s-a născut în satul Zlătunoaia, localitate aflată la 32 de km de BotoÈ™ani
După 1990, se angajează în presă combatantă, mai întâi la BotoÈ™ani, la publicaÈ›ia "Atitudinea", după care la IaÈ™i, la revista "Timpul" (1991), apoi la BucureÈ™ti, la publicaÈ›ia "Expres-Magazin" (1991-1993). Publică două cărÈ›i de interviuri ( "Cu Ion Cristoiu prin infernul contemporan",1993, Editura Contraria, È™i "Confesiuni violente", convorbiri cu Nicolae Breban, 1994, Editura "Du Style"). Lucrează în continuare în presă, fiind angajat pe rând la ziarele: "24 de ore" (IaÈ™i, redactor È™ef), "Monitorul", "Curentul" ( senior editor) È™i Ziarul Lumina (senior editor). Publică interviuri, opinii, reportaje, sub pseudonim în multe ziare din È›ară (PiteÈ™ti, ConstanÈ›a, Craiova, BraÈ™ov, Satu-Mare, Suceava È™.a.); iar în presa literară ("România literară", "Familia", "ViaÈ›a românească", "Luceafărul", "Hyperion", "Poesis", "Calende" È™.a.) – poezie, proză, eseu.
Debutează cu volumul de poezie "Vreau altă realitate. Artă, merg pe mâna ta" (Editura Tracus Arte, BucureÈ™ti, 2012, Premiul de Debut al AsociaÈ›iei Scriitorilor din BucureÈ™ti). Au urmat volumele: "Eseul carnivor" (Editura Tracus Arte, 2013), "Elefantul de câmpie" (Editura Cartea românească, 2014), "Zlătunoaia pentru toÈ›i" (Editura GRI, 2014), "Cartea Elsaco" (Editura Elsaco, 2015), "Aici nu va mai fi liniÈ™te oricum" (Editura Tracus Arte, 2016). A mai colaborat la volumul "Amicus Plato sau despărÈ›irea de Noica" (Editura Eikon, 2006).
(Comunicat de presă)
