Consiliul Național al Elevilor a susținut în diverse poziții nevoia unei vacanțe de iarnă ce să cuprindă trei săptămâni, din varii motive, unul dintre ele fiind eficiența actului educațional. Experiențe anterioare au confirmat faptul că atât motivația profesorilor, cât și cea a elevilor este considerabil scăzută după nici 4 zile de la începerea noului an, când încă ne aflăm într-o perioadă marcată de sărbători sociale și culturale. Reprezentanții elevilor consideră că există o diferență contrastantă între prevederile unei hotărâri și ce se întâmplă concret în școala românească și tocmai din această cauză, cu toate că școala ar fi început în 3 ianuarie, aceasta nu și-ar fi demonstrat randamentul.
Trebuie de asemenea să luăm în calcul faptul că măsura aduce un fond suplimentar bugetului școlilor, nefiind necesară încălzirea acestora, fond care poate fi utilizat în alte investiții în beneficiul elevilor și al școlii. Mai mult, condițiile meteorologice din luna ianuarie pot cauza diferite impedimente în buna funcționare a actului educațional, având din păcate localități cu accesibilitate scăzută la unități de învățământ și școli nedotate corespunzător.
Consiliul Elevilor subliniază faptul că educația ar trebui să fie centrată pe beneficiarii ei primari, urmând cei secundari și terțiari, așa cum prevăd și principiile învățământului, stipulate la art. 3 din Legea Educației Naționale, iar astfel elevii consideră inopinate pozițiile care prioritizează terțe interese ale unor entități cărora o vacanță de iarnă diminuată le-ar fi mai avantajoasă.
Structura anului școlar reprezintă o problemă controversată în care fiecare parte implicată are propriile argumente, iar discuția privind poziționarea vacanței de vară trebuie să rămână pe viitor în discuție, însă cel puțin din perspectiva actorilor implicați în sistem, se observă doar beneficii pentru o vacanță de iarnă mărită.
