Blocul NaÅ£ional Sindical (BNS) atrage atenÅ£ia că Ministerul Afacerilor Interne (MAI), prin Departamentul pentru SituaÅ£ii de Urgenţă (DSU), nu poate iniÅ£ia reforme în domeniul sănătăţii ÅŸi că se pregătesc concedieri în serviciile de ambulanţă judeÈ›ene ÅŸi creÅŸterea costurilor de funcÅ£ionare prin reorganizarea acestora.
BNS le-a transmis vineri câte o scrisoare premierului Ilie Bolojan ÅŸi ministrului Sănătăţii, Alexandru Rogobete, pe tema efectelor pe care le-ar putea genera adoptarea proiectului de reorganizare ÅŸi comasare a serviciilor de ambulanţă judeÅ£ene în forma apărută în spaÅ£iul public.
ConfederaÅ£ia sindicală susÅ£ine că, în Hotărârea Parlamentului nr. 25/2025, au fost cuprinse unele măsuri administrativ-organizatorice ascunse faţă de serviciile de ambulanţă în atribuÅ£iile unui alt minister, altul decât Ministerul Sănătăţii, în speţă Ministerul Afacerilor Interne.
Concret, arată liderii sindicali, la Reforme/Reorganizări/Comasări, la pct. 4. apare: "Reorganizarea instituÅ£ională a structurilor subordonate IGSU ÅŸi IGAV, precum ÅŸi a serviciilor de ambulanţă judeÅ£ene, pe principiul comasării structurilor judeÅ£ene/punctelor de operare aeromedicale în structuri teritoriale".
Conform legislaÅ£iei în vigoare, respectiv a Legii nr. 24 din 2000, MAI nu poate iniÅ£ia modificarea Legii nr. 95 din 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii ÅŸi nu poate dispune pentru activitatea din subordinea altor ministere.
"IniÅ£iativa modificării legii privind reforma în domeniul sănătăţii aparÅ£ine Ministerului Sănătăţii ÅŸi nicidecum altei entităţi. Atât organigrama cât ÅŸi statul de funcÅ£ii sunt atribuÅ£ii ale Ministrului Sănătăţii, iar Ministerul de Interne - prin Departamentul DSU - nu poate dispune sau nici măcar să propună eventuala reorganizare a structurilor din subordinea altui minister", se arată într-un comunicat al BNS, arată AGERPRES.
Concedieri și servicii vulnerabile
ConfederaÅ£ia sindicală denunţă faptul că partenerii sociali reprezentativi, în acest caz FederaÅ£ia NaÅ£ională Sindicală "AmbulanÅ£a" din România (FNSAR), organizaÅ£ie sindicală din care fac parte peste 75% din angajaÅ£ii din serviciile publice de ambulanţă, afiliată la BNS, nu a fost consultată sub nicio formă pe acest proiect.
FNSAR reprezintă personal din toate profesiile existente în serviciile de ambulanţă din Å£ară (medici, asistenÅ£i medicali, ambulanÅ£ieri, ÅŸoferi de autosanitară, operatori, registratori de urgenţă din dispecerate, personal TESA ÅŸi muncitori), "personal care salvează vieÅ£i în cele mai grele condiÅ£ii, lucrând cu ambulanÅ£e învechite, fără asigurarea protecÅ£iei pacienÅ£ilor ÅŸi a membrilor echipajelor medicale ÅŸi care, totuÅŸi, îÅŸi fac datoria cu multă responsabilitate profesională, cu răbdare ÅŸi empatie faţă de cetăţenii care au nevoie să fie salvaÅ£i".
Potrivit proiectului reclamat de sindicate, pe lângă reducerea numărului funcÅ£iilor de conducere în serviciile de ambulanţă care trec la serviciul teritorial, "structurile de suport sunt organizate ÅŸi menÅ£inute doar la nivelul judeÅ£ului în care se află sediul principal". Prin această prevedere, se înÅ£elege că personalul TESA ÅŸi muncitori din serviciile judeÅ£ene de ambulanţă care vor fi alocate la alte servicii de ambulanţă (centre teritoriale) îÅŸi vor pierde locul de muncă, notează liderii sindicali.
BNS evidenÅ£iază faptul că reforma propusă de DSU nu aduce ordine, ci haos. "Nu întăreÅŸte sistemul de ambulanţă, ci îl face mai vulnerabil Å£inând cont de situaÅ£ia în care au fost aduse serviciile publice de ambulanţă din cauza lipsei ambulanÅ£elor noi care trebuiau cumpărate de către DSU prin IGSU. Proiectul sub această formă va genera costuri mai mari ca în prezent fiind vorba de întinderi mari de judeÅ£e ÅŸi nu va duce la creÅŸterea calităţii actului medical", consideră liderii sindicali.
BNS atrage atenÅ£ia ÅŸi că nu există un studiu de impact despre cum va beneficia populaÅ£ia de mărirea distanÅ£elor de transport. Totodată, nu se cunoaÅŸte nici impactul financiar al modificărilor propuse cu privire, de exemplu, la valoarea economiilor la carburant sau reparaÅ£ii auto. În plus, conform proiectului, cheltuielile de administrare a celor două sau trei sedii (principal/secundar) rămân aceleaÅŸi. "Deci, nu se fac economii nicidecum prin reorganizarea sau comasarea serviciilor de ambulanţă judeÅ£ene", trage concluzia BNS.
BNS precizează că nu este împotriva unei reforme a serviciilor de ambulanţă, dar aceasta nu trebuie să fie una "pompieristică", ci una care să aibă loc prin consultare ÅŸi dezbatere argumentată, care să ducă la o decizie bine fundamentată. BNS cere, astfel, Guvernului, prin premierul Ilie Bolojan, ÅŸi ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, să fie consultaÅ£i toÅ£i factorii implicaÅ£i înainte de adoptarea unei decizii cu impact major asupra serviciilor de urgenţă prespitalicească, arată sursa citată.