Bucureştenii suferă de toate bolile civilizaţiei: sunt cei mai stresaţi dintre români, au cel mai agitat ritm de viaţă şi sunt cei mai mari consumatori de fast food. În Capitală găseşti cea mai mare poluare cu noxe de trafic, cele mai multe cazuri de epuizare prin muncă şi multe altele. Statistica arată însă că, în pofida tuturor acestor neajunsuri, bucureştenii trăiesc cel mai mult, scrie Adevarul.
Explicaţia este simplă: în Capitală sunt cele mai bune servicii sanitare, ambulanţa vine rapid, iar veniturile, cu mult peste media pe ţară, permit accesul la un tratament medical de calitate. În plus, bucureştenii sunt educaţi, din ce în ce mai sofisticaţi şi preocupaţi de forma lor fizică. Toate acestea fac să trăiască, în medie, cu 1,7 ani mai mult decât restul ţării.
Cazul Horezu
De câţiva ani încoace, judeţul Vâlcea este constanta pozitivă din tabelele cu speranţa de viaţă a românilor. Datele pe 2008 ale Institutului Naţional de Statistică (INS) arată că judeţul ocupă locul doi pe ţară, cu o medie de 74,4 ani. Bărbaţii de aici sunt cei mai longevivi din ţară, cu o speranţă de viaţă de 71,2 ani.
Doctorul Valeriu Gîlea, de la Direcţia de Sănătate Publică Vâlcea, are veşti mult mai bune referitoare la evoluţiile din ultimii doi ani: o durată de viaţă de 75,8 ani în 2009 şi de 76,1ani în 2010. Zona este una subcarpatică, cu o mulţime de staţiuni balneoclimaterice şi ape minerale renumite pentru rolul lor terapeutic şi preventiv. Circa 54% din populaţie trăieşte în mediul rural, salariile şi pensiile sunt sub media pe ţară, iar ratele de mortalitate infantilă şi generală sunt mai mici decât cele naţionale.
"Pentru prima oară, pe 2010 am calculat durata de viaţă în cele cinci teritorii. M-au şocat rezultatele din zona Horezu, unde durata medie de viaţă este de 78,6 ani!", explică Gîlea. Bărbaţii din Horezu au o medie de 76,3 ani, iar femeile, de peste 80 de ani!
Moldova, excepţia de la regulă
Studiile de specialitate au demonstrat legătura directă dintre Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor şi indicatorii stării de sănătate a populaţiei, printre care şi speranţa de viaţă la naştere. Un PIB ridicat presupune venituri mai mari, un stil de viaţă mai sănătos, bani mai mulţi pentru sănătate şi vacanţe.
Pe harta României există două regiuni aproape compacte unde durata de viaţă depăşeşte media naţională. Pentru zona centrală (judeţele Sibiu, Braşov, Alba, Covasna, Harghita şi Mureş), regula se confirmă, în mare parte. Primele trei sunt printre cele mai prospere din ţară. În plus, aici se află şi unele dintre cele mai bune spitale.
A doua zonă este Moldova, ocupanta locului doi în topul celor mai sărace regiuni din Uniunea Europeană. Moldova întruneşte şi alţi factori agravanţi pentru speranţa de viaţă: educaţie scăzută şi servicii sanitare slabe, comparativ cu restul ţării. Cu toate acestea, doar Bacăul şi Botoşaniul sunt sub durata medie de viaţă naţională.
Sursa: Adevarul
