BucureÅŸtenii suferă de toate bolile civilizaÅ£iei: sunt cei mai stresaÅ£i dintre români, au cel mai agitat ritm de viaţă ÅŸi sunt cei mai mari consumatori de fast food. În Capitală găseÅŸti cea mai mare poluare cu noxe de trafic, cele mai multe cazuri de epuizare prin muncă ÅŸi multe altele. Statistica arată însă că, în pofida tuturor acestor neajunsuri, bucureÅŸtenii trăiesc cel mai mult, scrie Adevarul.
ExplicaÅ£ia este simplă: în Capitală sunt cele mai bune servicii sanitare, ambulanÅ£a vine rapid, iar veniturile, cu mult peste media pe Å£ară, permit accesul la un tratament medical de calitate. În plus, bucureÅŸtenii sunt educaÅ£i, din ce în ce mai sofisticaÅ£i ÅŸi preocupaÅ£i de forma lor fizică. Toate acestea fac să trăiască, în medie, cu 1,7 ani mai mult decât restul ţării.
Cazul Horezu
De câÅ£iva ani încoace, judeÅ£ul Vâlcea este constanta pozitivă din tabelele cu speranÅ£a de viaţă a românilor. Datele pe 2008 ale Institutului NaÅ£ional de Statistică (INS) arată că judeÅ£ul ocupă locul doi pe Å£ară, cu o medie de 74,4 ani. BărbaÅ£ii de aici sunt cei mai longevivi din Å£ară, cu o speranţă de viaţă de 71,2 ani.
Doctorul Valeriu Gîlea, de la DirecÅ£ia de Sănătate Publică Vâlcea, are veÅŸti mult mai bune referitoare la evoluÅ£iile din ultimii doi ani: o durată de viaţă de 75,8 ani în 2009 ÅŸi de 76,1ani în 2010. Zona este una subcarpatică, cu o mulÅ£ime de staÅ£iuni balneoclimaterice ÅŸi ape minerale renumite pentru rolul lor terapeutic ÅŸi preventiv. Circa 54% din populaÅ£ie trăieÅŸte în mediul rural, salariile ÅŸi pensiile sunt sub media pe Å£ară, iar ratele de mortalitate infantilă ÅŸi generală sunt mai mici decât cele naÅ£ionale.
"Pentru prima oară, pe 2010 am calculat durata de viaţă în cele cinci teritorii. M-au ÅŸocat rezultatele din zona Horezu, unde durata medie de viaţă este de 78,6 ani!", explică Gîlea. BărbaÅ£ii din Horezu au o medie de 76,3 ani, iar femeile, de peste 80 de ani!
Moldova, excepţia de la regulă
Studiile de specialitate au demonstrat legătura directă dintre Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor şi indicatorii stării de sănătate a populaţiei, printre care şi speranţa de viaţă la naştere. Un PIB ridicat presupune venituri mai mari, un stil de viaţă mai sănătos, bani mai mulţi pentru sănătate şi vacanţe.
Pe harta României există două regiuni aproape compacte unde durata de viaţă depăşeÅŸte media naÅ£ională. Pentru zona centrală (judeÅ£ele Sibiu, BraÅŸov, Alba, Covasna, Harghita ÅŸi MureÅŸ), regula se confirmă, în mare parte. Primele trei sunt printre cele mai prospere din Å£ară. În plus, aici se află ÅŸi unele dintre cele mai bune spitale.
A doua zonă este Moldova, ocupanta locului doi în topul celor mai sărace regiuni din Uniunea Europeană. Moldova întruneÅŸte ÅŸi alÅ£i factori agravanÅ£i pentru speranÅ£a de viaţă: educaÅ£ie scăzută ÅŸi servicii sanitare slabe, comparativ cu restul ţării. Cu toate acestea, doar Bacăul ÅŸi BotoÅŸaniul sunt sub durata medie de viaţă naÅ£ională.
Sursa: Adevarul
