Vă prezentăm lista acestor alimente:
Piele/păr
1. Pepenele
Are foarte puţine calorii şi e un fruct excelent pentru menţinerea fermităţii pielii.
2. Iaurtul degresat.
Are o concentraţie ridicată de vitamina A, iar bacteriile sale îmbunătăţesc aspectul pielii.
3. Grâul.
Are calciu, acizi graşi, dioxid de siliciu – provizii de sănătate pentru piele, păr şi unghii.
4. Orzul.
Conţine substanţe bioactive, înfrumuseţează şi revitalizează.
5. Cimbrul.
Curăţă organismul şi redă strălucirea pielii.
6. Hreanul.
Regenerează părul, pielea şi unghiile, mulţumită substanţelor active conţinute.
7. Muştarul.
Reglează fluxul sangvin la nivelul pielii.
Rinichi
8. Sfecla roşie.
Stimulează arderile celulare.
9. Vişinele.
Conţin potasiu, substanţă pe care rinichii “se luptă să o elimine din sânge, când e în exces.
10. Castravetele.
Are multă apă şi stimulează activitatea rinichilor.
11. Ţelina.
Protejează rinichii de viruşi.
12. Varza roşie.
Aminoacizii şi proteinele sale acţionează ca un filtru pentru rinichi.
13. Gulia.
Vitamina C protejează celulele renale, iar fierul şi fosforul energizează.
14. Ridichea neagră.
Are proprietăţi de antibiotice naturale.
15. Varza murată.
Detoxifică întregul organism.
16. Hrişca.
În medicina complementară, e folosită ca produs dietetic în cazul bolilor de rinichi şi în diabet.
E eficientă dacă suferiţi de hipertensiune arterială.
17. Pătrunjelul.
Deţine combinaţia ideală de minerale pentru a curăţa rinichii.
Oase
18. Migdalele.
Conţin magneziu, care ajută oasele să rămână sănătoase.
19. Spanacul.
Aduce în organism necesarul de calciu pentru rezistenţa oaselor şi funcţionarea muşchilor.
20. Meiul.
Deosebit de bun pentru copii, cărora le întăreşte dinţii, oasele şi le stimulează creşterea.
21. Secara.
Benefică pentru dinţi, oase şi muşchi. E o sursă ideală de oligţlemente, cum ar fi B-vitamine, potasiu, magneziu, mangan, fier şi zinc.
22. Brânza.
Este o sursă de calciu, contribuind la întărirea oaselor.
Intestine/stomac
23. Tinctura de fenicul.
Protejează mucoasele intestinale.
24. Păstârnacul.
Stimulează digestia.
25. Mango.
Are vitamina A şi antioxidanţi ce apără mucoasa intestinală.
26. Arpacaşul.
Aduce în organism necesarul de fibre, magneziu şi fosfor pentru o digestie sănătoasă.
27. Mărarul.
Ameliorează indigestia.
28. Soia.
Are proprietăţi anticancerigene.
29. Nucile.
Conţin o formă purificată de Omega 3, care ajută la reducerea riscului de cancer al intestinelor.
Ficat
30. Anghinarea.
Are proteine regenerative, iar acidul folic şi antioxidanţii săi previn bolile hepatice.
31. Sucul de ridiche.
Stimulează secreţia bilei.
32. Conopida.
Contribuie la protejarea şi îmbunătăţirea activitii ficatului.
33. Drojdia de bere.
E o importantă sursă de vitamina B, detoxifică ficatul.
34. Năsturelul (Nasturtium Officinale).
E folosit la producerea muştarului şi a uleiurilor bune pentru metabolismul bilei şi al ficatului.
35. Păpădia.
Reduce colesterolul şi ajută la buna funcţionare a ficatului.
36. Laptele.
Apără ficatul de diferite afecţiuni frecvente.
37. Menta.
Uleiurile sale esenţiale stimulează secreţia biliară şi ajută la calmarea crampelor.
38. Carnea de iepure.
Degresează ficatul.
39. Carnea de vită şi de mânzat.
Conţine vitamina B, fier şi proteine de bună calitate.
Creier
40. Lintea.
Conţine proteine, glucide şi lecitina de care au nevoie celulele creierului.
41. Quinoa.
Bogat în fier, întăreşte memoria şi încetineşte procesul de îmbătrânire.
42. Carnea de pasăre de curte.
Are grăsimi şi uleiuri care oferă energie celulelor nervoase.
43. Fasolea.
Creşte puterea de concentrare.
44. Oul.
E o sursă grozavă de proteine, iar gălbenuşul conţine colină, care ajută la dezvoltarea memoriei.
45. Avocado.
E un fruct care combate stresul, nervozitatea şi insomnia.
46. Bananele.
Conţin substanţe benefice pentru creier.
Glucoza, vitaminele şi mineralele fructelor îl energizează.
47. Caisele.
Un amestec ideal de minerale ce stimulează neuronii.
48. Stafidele.
Au mult zahăr (75%), resursă energetică pentru creier.
49. Perele.
Ajută circulaţia sangvină, iar zahărul şi substanţele asemănătoare hormonilor intensifică puterea "de lucru" a creierului.
50. Mazărea.
E bogată în proteine bune pentru memorie şi concentrare.
51. Salata verde
Substanţele opiacee calmează sistemul nervos.
Ochi
52. Castanul sălbatic.
Substanţele sale active calmează iritaţiile şi senzaţia de usturime.
53. Arnica.
Uleiurile esenţiale calmează inflamaţiile oculare.
54. Mesteacănul alb.
Vitamina C, potasiul şi calciul conţinute întăresc imunitatea ochilor.
55. Limba de miel.
Are o mulţime de taninuri şi saponine ce reduc inflamarea vaselor conjunctivale.
56. Rostopasca.
Este eficientă împotriva viruşilor, în special pentru ochii uscaţi.
57. Gutuia.
Cu pectină şi calciu, e bună pentru alergii şi febra fânului.
58. Iarba de silur (Euphrasia Officinalis).
Calmează ochii în cazul persoanele tensionate, care stau mult în faţa calculatorului.
59. Grăsimea de găină.
Împreună cu iarba de silur, face minuni dacă e aplicată ca unguent pe ochi.
60. Strugurii.
Aceste fructe ajută cu precădere ochiul în timpul vederii nocturne.
61. Pătlagina.
Taninurile sale tratează infecţiile oculare.
62. Căpşunele.
Ajută ochiul în timpul vederii nocturne.
63. Centaurium minus.
Tinctura acestei plante vindecă afecţiunile oculare.
64. Ananasul.
Conţine numeroase enzime ce relaxează ochii celor care stau mult la calculator.
65. Rozmarin.
Purifică ochii şi protejează vasele de sânge oculare.
Inimă
66. Varza.
Are mult potasiu şi fier, necesare inimii şi circulaţiei sangvine.
67. Broccoli.
Previne ateroscleroza şi atacurile de cord, prin conţinutul de calciu, fier şi caroten.
68. Ridichea.
Apără împotriva atacurilor de inimă.
69. Portocalele.
Conţin vitamina C, care scade valoarea colesterolului din sânge, În plus, are şi puţine calorii.
70. Morcovul.
Acidul folic şi bioflavonoidele rădăcinoasei protejează inima.
71. Peştele.
Acizii graşi Omega 3 apără sistemul vascular de inflamaţii şi de calcifieri.
72. Ceapa.
Scade presiunea sângelui, îmbunătăţeşte activitatea inimii şi circulaţia.
73. Usturoiul.
Alicina conţinută previne accidentele vasculare cerebrale.
74. Usturoiul sălbatic.
Substanţele sale curăţă sângele de toxine.
75. Sparanghelul.
Asparagina curăţă cordul şi vasele mari de sânge.
76. Cicoarea.
Scade tensiunea arterială şi colesterolul, curăţă sângele cu ajutorul unor minerale specifice.
77. Uleiul de măsline.
Energizează cordul şi reduce colesterolul.
78. Somonul.
Acest peşte e o sursă bună de acizi graşi Omega 3, care reuşesc să scadă din nivelul trigliceridelor din sânge.
79. Dovleacul.
Are efect benefic în cazul hipertensiunii arteriale şi în bolile de inimă.
80. Cartofii.
Protejează contra accidentelor cerebro- vasculare, oferind o cantitate mare de vitamina C pentru sistemul vascular.
81. Paprika.
Protejează inima şi vasele de sânge.
82. Roşiile.
Diuretice eficiente, normalizează tensiunea arterială.
83. Măslinele.
Reduc colesterolul nociv şi tensiunea arterială.
84. Merele.
Conţin 300 de substanţe esenţiale pentru protecţia întregului sistem vascular.
85. Fasolea neagră.
O cană din acest aliment furnizează între 120 şi 320 miligrame de magneziu, mineral ce previne apariţia tulburărilor de ritm cardiac.
86. Coacăzele.
Cu cea mai mare concentraţie de minerale şi de vitamine C, B, D şi E, sunt bune pentru circulaţia sângelui.
87. Zmeura.
Acţionează ca o aspirină naturală, întărind sistemul imunitar.
88. Murele.
Sunt considerate de specialiştii germani fructe cardioactive, ajutând la funcţionarea optimă a cordului.
89. Socul.
Îmbunătăţeşte circulaţia sângelui.
90. Piersicile.
Au multe vitamine şi oligoelemente care protejează inima.
91. Cireşele.
Împrospătează resursele de potasiu, calciu, magneziu, fier, fosfor şi siliciu.
92. Rubarba.
Fortifică inima şi scade tensiunea arterială.
93. Grepfrutul.
Are o enzimă specială, care previne obstrucţiile vasculare şi tromboza.
94. Ciuperca Shitake.
Reduce colesterolul.
95. Prunele.
Previn tromboza.
96. Curmalele.
Sunt bogate în fier, calciu şi potasiu.
Reduc tensiunea arterială, protejează împotriva aterosclerozei.
97. Afinele.
Pigmentul lor albastru ajută la elasticitatea vaselor sangvine. Bun pentru ochi si diabet.
98. Ovăzul.
Are acizi graşi, benefici în bolile cardiovasculare.
99. Porumbul.
Are vitamina D şi vitamina K.
100. Ardeiul iute.
Previne creşterea zahărului din sânge, care poate duce la formarea colesterolului pe vasele inim
101. Smochinele: contin vitaminele din grupa B, minerale, potasiu, magneziu, fier, foarte mult calciu, zinc precum si oligoelemente importante: fluor, pentru intarirea dentitiei si seleniu pentru intarirea sistemului imunitar.
102. Nuci braziliene: magneziu, fosfor, acid folic, calciu potasiu precum si continut mare de seleniu – care contribuie la reducerea riscului de cancer (mai ales de prostata) si de boli cardiovasculare. Proteinele, aminoacizii esenţiali apropie nucile de Brazilia de carne sau peşte, tocmai de aceea consumul lor este binevenit în perioadele de post.
103. Caju: contine acidul oleic care este vestit pentru efectele benefice asupra sistemului cardio-vascular. Este bogat in vitaminele B1 (0,63 mg/100 g), B2 (0,26 mg/100 g), B3 (10,1 mg/100 g) sivitamina E (0,78 mg/100 g), antioxidant benefic sistemului cardiovascular. Magneziul continut de caju (270 mg/100 g) poate diminua intensitatea migrenelor, poate reduce tensiunea arteriala, problemele de respiratie. Fosforul (375 mg/100 g) este important pentru sitemul osos si dinti.
104. Susan – seminte sau halva: continut bogat de cupru, mangan, calciu, magneziu, fier, zinc, fosfor, vitamina B1 si fibre.
105. Miere de albine: fara comentarii!
(www.piatza.net)
