Cetăţenii români de care autorităţile consideră că au nevoie, precum şi anumite categorii de bunuri ale lor, precum clădiri, terenuri, mijloace de transport sau utilaje, pot fi mobilizaţi, respectiv bunurile rechiziţionate temporar, şi pe timp de pace, în timpul antrenamentelor şi exerciţiilor militare, conform unui proiect de lege al MAI, care vrea să modifice legea 132/1997 privind privind rechiziţiile de bunuri şi prestările de servicii în interes public.
În prezent, legea prevede că rechiziţionarea temporară a bunurilor şi mobilizarea cetăţenilor are loc doar pe timp de război, de mobilizare parţială sau totală a forţelor armate, pe perioada stării de asediu, de urgenţă sau pentru prevenirea şi înlăturarea dezastrelor, în funcţie de listele de rechiziţionare planificate în prealabil de autorităţi.
O altă nouate introdusă de proiectul de lege este că, pentru a simplifica aceste demersuri, se introduce o procedură prealabilă prin care statul să se înţeleagă cu cetăţenii în cauză, asupra modului în care le sunt folosite bunurile aflate în proprietate şi asupra banilor plătiţi pentru folosire sau pentru despăgubire, în caz de pagube. În cazul în care bunurile dorite de stat nu se află pe lista de rechiziţionare planificată, autorităţile pot apela la această procedură simplificată, prin care să încheie un contract bazat pe un acord amiabil, în regim de urgenţă, în care să convină cu cetăţenii asupra bunurilor rechiziţionate şi a preţului.
În forma actuală a legii în vigoare, nu există o formă de despăgubire sau remunerare în cazul rechiziţionării bunurilor de la cetăţeni.
În cazul antrenamentelor şi exerciţiilor militare, cetăţenii pot refuza să participe la activităţi sau să le fie rechiziţionate bunurile, fără să existe urmări - în cazul stării de război, de urgenţă, de mobilizare sau a dezastrelor, refuzul se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani, conform proiectului de lege.
"Pentru exerciţii şi antrenamente, acolo unde este pe bază de voluntariat şi convenţie încheiată, se aplică dorinţa omului. Unde e obligatoriu, se aplică pedeapsa", au explicat jurişti din MAI pentru gândul ce se întâmplă dacă nu eşti de acord ca autorităţile să te folosească pe tine sau bunurile tale, în timpul exerciţiilor şi antrenamentelor militare.
De asemenea, limita de vârstă până la care cetăţenii români pot fi mobilizaţi, în situaţiile de mai sus, urmează să crească, conform proiectului MAI: pentru bărbaţi, limita va fi de 16-65 de ani, iar pentru femei 16-63 de ani. Legea actuală prevede limita de 60 de ani la bărbaţi şi 55 de ani la femei.
Proiectul de lege arată că "pe durata concentrării sau a antrenamentelor/exerciţiilor de mobilizare, ce presupun executarea de trageri, manevre militare şi operaţiuni în ansamblu, care comportă instrucţia trupelor, operatorii economici, instituţiile publice, precum şi alte persoane juridice şi fizice pot pune la dispoziţia autorităţilor publice abilitate prin prezenta lege, pe bază voluntară, prin convenţia părţilor, încheiată pe o perioadă determinată şi în limita creditelor de angajament, bunuri neconsumptibile planificate a fi rechiziţionate, în scopul verificării stadiului pregătirii în domeniu".
Pe lista bunurilor care pot fi rechiziţionate temporar de stat, pe timp de război, stare de urgenţă, în caz de dezastru şi, conform propunerii MAI, şi în timpul antrenamentelor şi exerciţiilor militare, se numără: clădiri, terenuri, mijloace de transport, mijloace de comunicaţii, surse de alimentare energetice, tehnică de calcul, materiale de construcţii, tipografice, audiovizuale, carburanţi şi utilaje pentru transportul şi depozitarea lor, alimente şi materiale pentru preparat şi distribuit hrană, animale, furaje, tehnică, aparatură şi medicamente de uz uman şi veterinar.
MAI explică, în motivarea proiectului de lege, că înţelegerea prealabilă între stat şi cetăţeni, privind mobilizarea lor sau rechiziţionarea unor bunuri, este
o procedură simplificată rapidă de punere la dispoziţie a resurselor în baza unui acord de voinţe încheiat amiabil în regim de urgenţă, de îndată ce autoritatea publică împuternicită şi persoana deţinătoare a bunului sau persoana fizică chemată pentru prestări de servicii, convin asupra bunului şi preţului ori remuneraţiei, în limita unui plafon stabilit de Comisia Centrală de Rechiziţii.
MAI susţine că această soluţie a avut ca sursă de inspiraţie Codul Apărării din Franţa, actualizat în 2013.
MAI arată că această propunere legislativă "se bazează pe o serie de "lecţii învăţate" cu ocazia deselor blocaje identificate pe perioada situaţiilor de urgenţă ori a exerciţiilor multinaţionale desfăşurate pe teritoriul naţional". Propunerea vizează îmbunătăţirea activităţii de pregătire şi desfăşurare a rechiziţiilor de bunuri, precum şi a chemării persoanelor fizice la prestări de servicii în interes public, ca măsuri excepţionale de asigurare a resurselor, materiale şi umane, necesare forţelor destinate apărării naţionale ori celor de protecţie civilă, precum şi autorităţilor publice împuternicite, mai explică MAI.
Prin modificările propuse de MAI, se doreşte şi excluderea de la planificarea bunurilor ce pot fi rechiziţionate a tehnicii de calcul şi a bunurilor de valoare mică, care sunt greu identificabile de operatorii economici.
Firmele, obligate să dea datele angajaţilor
Proiectul de lege nuanţează de asemenea şi obligaţia firmelor de a furniza structurilor teritoriale care se ocupă cu organizarea planificării rechiziţiilor şi mobilizării de persoane, obligaţie prezentă şi în legea actuală.
Astfel, proiectul legislativ arată că "angajatorii comunică, la solicitarea structurilor teritoriale pentru probleme speciale, datele de evidenţă ale salariaţilor proprii, în principal, date privind numele şi prenumele, prenumele tatălui, codul numeric personal, meseria, locul de muncă şi domiciliul acestora, inclusiv pentru persoanele fără obligaţii militare, ce îndeplinesc condiţiile de vârstă prevăzute la art. 8 alin. (1) din prezenta lege".
Propunerea MAI vine şi să adauge la Codul Penal, propunând pedeapsa cu închisoarea în cazul refuzului "nejustificat" de a pune la dispoziţia forţelor armate pe perioada declarării stării de mobilizare parţială sau totală a forţelor armate, a stării de război, precum şi pe perioada instituirii stării de asediu sau de urgenţă, a bunurilor legal rechiziţionate ori sustragerea de la îndeplinirea acestor obligaţii.
Acest lucru se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani, scrie în proiectul legislativ al MAI. Până la intrarea în vigoare a noului Cod Penal, acest lucru constituia infracţiune, însă limitele de pedeapsă erau mai mici, existând şi posibilitatea amenzii penale în loc de închisoare. În noul Cod Penal, infracţiunea nu se mai regăseşte.
Gandul.info
