Cetăţenii români de care autorităţile consideră că au nevoie, precum ÅŸi anumite categorii de bunuri ale lor, precum clădiri, terenuri, mijloace de transport sau utilaje, pot fi mobilizaÅ£i, respectiv bunurile rechiziÅ£ionate temporar, ÅŸi pe timp de pace, în timpul antrenamentelor ÅŸi exerciÅ£iilor militare, conform unui proiect de lege al MAI, care vrea să modifice legea 132/1997 privind privind rechiziÅ£iile de bunuri ÅŸi prestările de servicii în interes public.
În prezent, legea prevede că rechiziÅ£ionarea temporară a bunurilor ÅŸi mobilizarea cetăţenilor are loc doar pe timp de război, de mobilizare parÅ£ială sau totală a forÅ£elor armate, pe perioada stării de asediu, de urgenţă sau pentru prevenirea ÅŸi înlăturarea dezastrelor, în funcÅ£ie de listele de rechiziÅ£ionare planificate în prealabil de autorităţi.
O altă nouate introdusă de proiectul de lege este că, pentru a simplifica aceste demersuri, se introduce o procedură prealabilă prin care statul să se înÅ£eleagă cu cetăţenii în cauză, asupra modului în care le sunt folosite bunurile aflate în proprietate ÅŸi asupra banilor plătiÅ£i pentru folosire sau pentru despăgubire, în caz de pagube. În cazul în care bunurile dorite de stat nu se află pe lista de rechiziÅ£ionare planificată, autorităţile pot apela la această procedură simplificată, prin care să încheie un contract bazat pe un acord amiabil, în regim de urgenţă, în care să convină cu cetăţenii asupra bunurilor rechiziÅ£ionate ÅŸi a preÅ£ului.
În forma actuală a legii în vigoare, nu există o formă de despăgubire sau remunerare în cazul rechiziÅ£ionării bunurilor de la cetăţeni.
În cazul antrenamentelor ÅŸi exerciÅ£iilor militare, cetăţenii pot refuza să participe la activităţi sau să le fie rechiziÅ£ionate bunurile, fără să existe urmări - în cazul stării de război, de urgenţă, de mobilizare sau a dezastrelor, refuzul se pedepseÅŸte cu închisoare de la 1 la 5 ani, conform proiectului de lege.
"Pentru exerciÅ£ii ÅŸi antrenamente, acolo unde este pe bază de voluntariat ÅŸi convenÅ£ie încheiată, se aplică dorinÅ£a omului. Unde e obligatoriu, se aplică pedeapsa", au explicat juriÅŸti din MAI pentru gândul ce se întâmplă dacă nu eÅŸti de acord ca autorităţile să te folosească pe tine sau bunurile tale, în timpul exerciÅ£iilor ÅŸi antrenamentelor militare.
De asemenea, limita de vârstă până la care cetăţenii români pot fi mobilizaÅ£i, în situaÅ£iile de mai sus, urmează să crească, conform proiectului MAI: pentru bărbaÅ£i, limita va fi de 16-65 de ani, iar pentru femei 16-63 de ani. Legea actuală prevede limita de 60 de ani la bărbaÅ£i ÅŸi 55 de ani la femei.
Proiectul de lege arată că "pe durata concentrării sau a antrenamentelor/exerciÅ£iilor de mobilizare, ce presupun executarea de trageri, manevre militare ÅŸi operaÅ£iuni în ansamblu, care comportă instrucÅ£ia trupelor, operatorii economici, instituÅ£iile publice, precum ÅŸi alte persoane juridice ÅŸi fizice pot pune la dispoziÅ£ia autorităţilor publice abilitate prin prezenta lege, pe bază voluntară, prin convenÅ£ia părÅ£ilor, încheiată pe o perioadă determinată ÅŸi în limita creditelor de angajament, bunuri neconsumptibile planificate a fi rechiziÅ£ionate, în scopul verificării stadiului pregătirii în domeniu".
Pe lista bunurilor care pot fi rechiziÅ£ionate temporar de stat, pe timp de război, stare de urgenţă, în caz de dezastru ÅŸi, conform propunerii MAI, ÅŸi în timpul antrenamentelor ÅŸi exerciÅ£iilor militare, se numără: clădiri, terenuri, mijloace de transport, mijloace de comunicaÅ£ii, surse de alimentare energetice, tehnică de calcul, materiale de construcÅ£ii, tipografice, audiovizuale, carburanÅ£i ÅŸi utilaje pentru transportul ÅŸi depozitarea lor, alimente ÅŸi materiale pentru preparat ÅŸi distribuit hrană, animale, furaje, tehnică, aparatură ÅŸi medicamente de uz uman ÅŸi veterinar.
MAI explică, în motivarea proiectului de lege, că înÅ£elegerea prealabilă între stat ÅŸi cetăţeni, privind mobilizarea lor sau rechiziÅ£ionarea unor bunuri, este
o procedură simplificată rapidă de punere la dispoziÅ£ie a resurselor în baza unui acord de voinÅ£e încheiat amiabil în regim de urgenţă, de îndată ce autoritatea publică împuternicită ÅŸi persoana deÅ£inătoare a bunului sau persoana fizică chemată pentru prestări de servicii, convin asupra bunului ÅŸi preÅ£ului ori remuneraÅ£iei, în limita unui plafon stabilit de Comisia Centrală de RechiziÅ£ii.
MAI susÅ£ine că această soluÅ£ie a avut ca sursă de inspiraÅ£ie Codul Apărării din FranÅ£a, actualizat în 2013.
MAI arată că această propunere legislativă "se bazează pe o serie de "lecÅ£ii învăţate" cu ocazia deselor blocaje identificate pe perioada situaÅ£iilor de urgenţă ori a exerciÅ£iilor multinaÅ£ionale desfăşurate pe teritoriul naÅ£ional". Propunerea vizează îmbunătăţirea activităţii de pregătire ÅŸi desfăşurare a rechiziÅ£iilor de bunuri, precum ÅŸi a chemării persoanelor fizice la prestări de servicii în interes public, ca măsuri excepÅ£ionale de asigurare a resurselor, materiale ÅŸi umane, necesare forÅ£elor destinate apărării naÅ£ionale ori celor de protecÅ£ie civilă, precum ÅŸi autorităţilor publice împuternicite, mai explică MAI.
Prin modificările propuse de MAI, se doreşte şi excluderea de la planificarea bunurilor ce pot fi rechiziţionate a tehnicii de calcul şi a bunurilor de valoare mică, care sunt greu identificabile de operatorii economici.
Firmele, obligate să dea datele angajaţilor
Proiectul de lege nuanÅ£ează de asemenea ÅŸi obligaÅ£ia firmelor de a furniza structurilor teritoriale care se ocupă cu organizarea planificării rechiziÅ£iilor ÅŸi mobilizării de persoane, obligaÅ£ie prezentă ÅŸi în legea actuală.
Astfel, proiectul legislativ arată că "angajatorii comunică, la solicitarea structurilor teritoriale pentru probleme speciale, datele de evidenţă ale salariaÅ£ilor proprii, în principal, date privind numele ÅŸi prenumele, prenumele tatălui, codul numeric personal, meseria, locul de muncă ÅŸi domiciliul acestora, inclusiv pentru persoanele fără obligaÅ£ii militare, ce îndeplinesc condiÅ£iile de vârstă prevăzute la art. 8 alin. (1) din prezenta lege".
Propunerea MAI vine ÅŸi să adauge la Codul Penal, propunând pedeapsa cu închisoarea în cazul refuzului "nejustificat" de a pune la dispoziÅ£ia forÅ£elor armate pe perioada declarării stării de mobilizare parÅ£ială sau totală a forÅ£elor armate, a stării de război, precum ÅŸi pe perioada instituirii stării de asediu sau de urgenţă, a bunurilor legal rechiziÅ£ionate ori sustragerea de la îndeplinirea acestor obligaÅ£ii.
Acest lucru se pedepseÅŸte cu închisoare de la 1 la 5 ani, scrie în proiectul legislativ al MAI. Până la intrarea în vigoare a noului Cod Penal, acest lucru constituia infracÅ£iune, însă limitele de pedeapsă erau mai mici, existând ÅŸi posibilitatea amenzii penale în loc de închisoare. În noul Cod Penal, infracÅ£iunea nu se mai regăseÅŸte.
Gandul.info
