Criza din Cipru a ridicat semne de întrebare în privinţa capacităţii statelor şi a fondurilor de garantare de a-şi îndeplini obligaţiile din contractele de depozit. Cum funcţionează sistemul în România şi câţi bani are Fondul de Garantare la dispoziţie pentru plata depozitelor bancare garantate prin lege.
 
Criza din Cipru a ajuns şi în România. Ciprioţii au două bănci aici: o subsidiară a Popular Bank of Cyprus (care va fi lichidată), Marfin Bank, şi o sucursală a Bank of Cyprus, Bank of Cyprus România. În timp ce prima este reglementată de la Bucureşti, de către Banca Naţională a României, cea de-a doua este reglementată de la Larnaca, de către Banca Centrală a Ciprului.
 
Bank of Cyprus, în urma ordinului băncii centrale, a suspendat operaţiunile timp de o săptămână, perioadă în care cei cu depozite la termen sau conturi de economii nu îşi vor putea accesa banii. Doar cei cu bani în conturi curente cu carduri de debit ataşate vor putea să facă retrageri de la bancomate.
 
Momentan, nu există indicii că vor fi supuse unor confiscări depozitele de peste 100.000 de euro, pentru sumele care depăşesc acest plafon, în condiţiile în care se caută un cumpărător pentru Bank of Cyprus România, care să îşi asume şi pasivele băncii. Cei de la BNR au lăsat de înţeles că există interes pentru achiziţia băncii. Altfel, deponenţii trebuie să aştepte despăgubiri de la fondul de garantare din Cipru.
 
Regula europeană este aceea că depozitele de până la 100.000 de euro sunt garantate. Deşi în acest moment, acordul din Cipru presupune protejarea acestor depozite, un acord iniţial, care a picat în Parlament, avea în vedere impozitarea cu 6,75% a depozitelor sub 100.000 de euro.

Citeste continuarea pe economica.net