Spalarea de bani este termenul generic aferent acelor operatiuni economice care au ca fundament real introducerea in circuitul economic a sumelor de bani provenite din activitati ilicite sau care provin din alte activitati decat cele declarate, au mentionat pentru AvocatNet.ro reprezentantii TMF Group.
"Spalarea de bani are ca scop disimularea adevaratei origini de provenienta a sumelor de bani in cauza, rezultand astfel in sustragerea de la urmarirea penala, judecata sau executarea pedepsei, dupa caz. De asemenea, dobandirea sau folosirea de bunuri ce provin din activitati ilicite este asimilata spalarii de bani", au adaugat sursele citate.
Administratorii societatilor comerciale au obligatia de a adopta anumite masuri pentru a preveni spalarea banilor.
Conform reprezentantilor TMF Group, acestia trebuie intreprinda urmatoarele actiuni:
-sa identifice clientela, in sensul cunoasterii beneficiarului ultim al acesteia,
-sa implementeze proceduri interne pe care sa le aduca la cunostinta angajatilor, pentru monitorizarea tranzactiilor spuspecte,
-sa numeasca o persoana care sa comunice Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor orice tranzactii suspecte.
Important! Aceste masuri trebuie puse in aplicare si de catre institutiile de credit si cele financiare, auditorii, consultantii fiscali, contabilii, notarii si avocatii, agentii imobiliari, precum si orice persoane fizice sau juridice care presteaza servicii sau acelea care comercializeaza bunuri cu plata in numerar.
Pe langa aceste aspecte, administratorii societatilor comerciale trebuie sa aiba in vedere faptul ca legea prevede un plafon de raportare a tranzactiilor in numerar de 15.000 euro sau echivalent, au subliniat sursele citate.
"Administratorii trebuie sa aiba in vedere ca aceste tranzactii pot fi efectuate si cu caracter succesiv, platind sume ce cad sub plafon, dar cumulate il depasesc. Foarte importanta este identificarea acelor tranzactii suspecte, ce sunt efectuate fara a exista un fundament economic, sau care ies din rutina economica", au atentionat reprezentantii TMF Group.
Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, precum si pentru instituirea unor masuri de prevenire si combatere a finantarii terorismului stabileste ca tranzactia suspecta este operatiunea care aparent nu are un scop economic sau legal ori care, prin natura ei si/sau caracterul neobisnuit in raport cu activitatile clientului unei institutii de credit, auditor, avocat, notar etc. trezeste suspiciunea de spalare a banilor sau de finantarea terorismului.
Acelasi document prevede ca infractiunea de spalare de bani se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani.
In plus, atunci cand nu intra sub incidenta legii penale, nerespectarea legii poate fi sanctionata cu amenzi intre 10.000 si 50.000 de lei, au mentionat reprezentantii TMF Group.
"In ultima vreme se observa o intensificare a controalelor efectuate de catre Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor, acestea aplicand amenzi pentru neregulile identificate. Totodata, subiectii controalelor pot primi un termen pentru implementarea acelor obligatii legale care le sunt impuse", au adaugat sursele citate.
Potrivit legislatiei in vigoare, persoana care a comis infractiunea de spalare de bani, iar in timpul urmarii penale denunta si faciliteaza identificarea si tragerea la raspundere penala a altor participanti la savarsirea infractiunii beneficiaza de reducerea la jumatate a pedepsei.
CCR a stabilit recent ca prevederile care stabilesc ca doar martorii care au comis fapte grave si care fac denunturi pot beneficia de reducerea propriilor pedepse sunt neconstitutionale. In aceste conditii, si martorii care nu au comis fapte grave si care fac denunturi vor beneficia de reducerea pedepsei.
Decizia CCR nu a fost publicata inca in Monitorul Oficial. Aceasta produce efecte de la data publicarii in Monitorul Oficial.
