Cercetarea "Regionalizarea. Aşteptări, frici şi iluzii" face parte din seria studiilor de percepţie care prefaţează proiectul menţionat şi a avut ca scop identificarea percepţiei populaţiei cu privire la acest proces iminent prin care va trece România. Studiul de faţă a dorit să fixeze un punct de plecare, o radiografie a stadiului în care se află percepția publică a acestui important proiect de guvernanţă.
Notorietatea temei regionalizării, gradul de informare şi de interes
Potrivit www.ires.com, aproape 20% dintre cei chestionaţi nu au auzit de proiectul de regionalizare, peste jumătate dintre români se consideră puţin sau deloc informați cu privire la aceasă temă, în timp ce 45% se declară informaţi sau foarte informaţi. Nu în ultimul rând, puţin peste jumătate dintre români se consideră puţin sau deloc interesaţi de procesul regionalizării în timp ce 48% spun că sunt interesaţi sau foarte interesaţi, dar 51% declară că au o părere bună sau foarte bună despre procesul de regionalizare - 51%, în timp ce 2% spun că nu au nici o părere bună, nici proastă, iar 41% au o părere proastă sau foarte proastă.
Impactul regionalizării asupra comunităţii
- proporții aproximativ egale ale respondenților consideră că, în urma procesului de regionalizare, procesul de colectare a taxelor la nivelul comunității lor s-ar îmbunătăți (31%), ar rămâne la fel (30%) sau s-ar înrăutăți (31%), în timp ce 7% nu știu ce s-ar întâmpla
- cei mai mulți dintre intervievați sunt de părere că în urma reorganizării României pe regiuni resursele bugetare la nivelul comunității lor s-ar îmbunătăți - 36%, în timp ce 29% consideră că ar rămâne la fel, iar alți 29% consideră că acest aspect s-ar înrăutăți
- îmbunătățirea finanțării proiectelor de infrastructură este percepută de 43% dintre participanții la studiu, în timp ce 27% dintre aceștia cred că ar rămâne la fel și doar 20% consideră că s-ar înrăutăți
- 44% dintre cei chestionați cred că în urma regionalizării procesul de creare a locurilor de muncă din comunitatea lor s-ar îmbunătăți, 26% consideră că acest aspect ar rămâne la fel, în timp ce 25% consideră că s-ar înrăutăți
- cei mai mulți respondenți consideră că la nivelul comunității lor s-ar reduce birocrația în urma reorganizării teritoriale pe regiuni - 40%, 27% consideră că din acest punct de vedere lucrurile ar rămâne la fel, iar 26% că s-ar înrăutăți
- în ceea ce privește îmbunătățirea nivelului de trai în comunitatea lor drept o consecință a procesului de regionalizare, respondenții sunt mai sceptici: majoritatea sunt de părere că lucrurile ar rămâne la fel - 36%, în timp ce 34% consideră că s-ar îmbunătăți, iar 25% consideră că s-ar înrăutăți
- majoritatea românilor, 55%, sunt de părere că atragerea de fonduri europene la nivelul comunității din care fac parte s-ar îmbunătăți o dată cu regionalizarea
- doar 38% dintre participanții la studiu cred că regionalizarea va determina o creștere a calității serviciilor publice, același procent consideră că serviciile publice vor rămâne la același nivel de calitate ca până acum, iar 16%, un procent considerabil, consideră că nivelul calității serviciilor publice se va înrăutăți în urma regionalizării
- 33% dintre respondenți consideră că drumul parcurs de cetățean pentru rezolvarea unei probleme în urma regionalizării se va îmbunătăți, respectiv se va înrăutăți.
- regionalizarea aduce cu sine speranța că, la nivelul comunităților, se va îmbunătăți cooperarea cu alte comunități din țară și din Uniunea Europeană – 46%. Această opinie se manifestă mai intens în rândul bărbaților, al persoanelor cu vârste peste 50 de ani și al persoanelor cu un grad mai ridicat de educație.
Reorganizarea sarcinilor administrative
- posibilitatea ca unele dintre responsabilitățile Guvernului să fie delegate la nivelul regiunilor este foarte bine văzută de către români, 78% dintre aceștia manifestându-și acordul în acest sens
- politica externă este singurul segment care nu are o majoritate de opinii în ceea ce privește delegarea ei la nivelul regiunilor (37%)
- alte responsabilități, însă, sunt acceptate de majoritatea populației ca trebuind să revină în sarcina regiunilor (colectarea taxelor – 75%, ordinea publică – 81%, protecția mediului – 86%, agricultura și dezvoltarea rurală – 87%)
- Guvernul de la București ar trebui să primească, în opinia a 46% dintre români, o pondere de maximum 10% din taxele și impozitele colectate. În ceea ce privește ponderea minimă din taxe și impozite care ar trebui să rămână la nivel local, 20% dintre români consideră că aceasta ar trebui să fie între 50-70%, iar 33% sunt de părere că acest prag minim ar trebui să fie situat peste 70%.
Citeşte mai mult pe Provincianews.ro.
