"Diabeticii, cei cu boli de inimă, astm sau tensiune pot face infarct sau atac vascular-cerebral pe fondul temperaturilor extreme şi deshidratării", precizează pentru Doctorul Zilei Aurelia Constantin, medic primar boli interne.
Bolile de inimă. Unul dintre mecanismele corpului de apărare împotriva căldurii este reprezentat de bătăile inimii.
Dacă aceasta nu bate suficient de repede, organismul nu poate face faţă căldurii. Bolnavii de inimă iau de obicei medicamente numite diuretice menite să reducă surplusul de fluide din organism lucru care duce la deshidratare. "Cei cu boli cronice, de inimă, diabet etc. ar trebui să bea până la trei litri de lichide pe zi, să respecte regimul cu stricteţe, să îşi controleze atent glicemia şi mai ales să nu iasă când este foarte cald", mai recomandă medicul.
Presiunea arterială. Cei care suferă de hipertensiune ar trebui să respecte regimul alimentar din care să elimine sarea pentru a reduce riscul unui atac vascular cerebral.
Diabeticii se pot deshidrata atunci când nivelul zahărului din sânge nu este sub control. Acest lucru încetineşte procesul de transpiraţie, iar riscul unui infarct e mai ridicat.
Obezitatea. Cu cât corpul este mai mare, cu atât este mai greu să elimini căldura în exces, iar sistemul natural de răcire al organismului nu poate funcţiona suficient de repede. Obezitatea pune şi o presiune suplimentară asupra inimii astfel, atunci când vremea caldă obligă inima să bată mai repede, s-ar putea ca aceasta să nu facă faţă.
Următoarele simptome arată că organismul nu mai poate tolera căldura şi ar trebui cerut ajutor: ameţeli sau leşin, transpiraţie abundentă, crampe musculare, dureri de cap, greaţă, bătăi accelerate ale inimii. Accidentul vascular se manifestă prin delir, pielea uscată sau caldă deoarece organismul nu mai poate transpira, febră, convulsii sau spasme musculare, inconştienţă.
