Desigur, organziarea de anticipate este aproape imposibilă fără acordul actualei puteri, ori chiar și așa, pentru că e greu de crezut că parlamentarii ar fi dispuși să își ridice fundurile din fotolii pentru a lăsa locul altora. Și totuși, spectrul anticipatelor nu ar trebui evocat nici măcar în glumă, darmite ca reacție politică primordială, pentru că ar fi apocalipsa deplină.
Nu ne referim doar la costurile de peste 50 de milioane de euro pe care le-ar presupune organizarea de noi alegeri, cît, mai ales, la ce ar însemna transformarea lui 2010 în an electoral. În primul rînd, procedurile de demitere pe bandă a guvernelor – presupunînd că s-ar întruni voturile necesare – ar înghiți toate energiile politicienilor, în defavoarea legilor care trebuie votate și aplicate în contextul crizei. Sigur, ar avea de cîștigat presa, fiindcă bani pentru campanie se găsesc mereu, într-o formă sau alta și ar avea de cîștigat PSD, PNL și PRM, ca partide avantajate de actualul statut de opozanți, dar beneficiile se cam opresc aici.
Marile companii de stat ar fi supuse unei jecmăneli suplimentare, pentru conturile de campanie ale PDL, în timp ce firmele private, și așa greu împovărate, s-ar confrunta cu un nou val de descinderi ale organelor de control, cum s-a întîmplat la ultimele alegeri, pentru a le ajuta să înțeleagă "mesajul" puterii, adică nevoia de sponsorizări. S-ar pune pe tapet, cu prioritate, modificarea legii alegerilor și redesenarea colegiilor electorale. Nu și-ar mai bate nimeni capul, prin ministere, cu lucrul, pentru că toată lumea ar intra, oficial sau neoficial, în campanie electorală.
(Continuarea pe inpolitics.ro)
