Indicatorii economici reflectă discrepanţe regionale tot mai mari care duc, practic, la două Românii, cu realităţi diferite.
În timp ce judeţele Vaslui, Botoşani şi Teleorman se zbat într-o sărăcie la limita subzistenţei, Capitala, Timiş, Braşov, Constanţa şi Sibiu prosperă pe fondul dezvoltării industriei.
Polarizarea economiei româneşti a ajuns la apogeu: Vaslui, Botoşani, Teleorman, Neamţ şi Mehedinţi generează un Produs Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor mai mic de 20.000 de lei, la jumătate faţă de cele mai bogate judeţe: Timiş, Braşov Constanţa, Sibiu şi Argeş. Bucureşti şi Ilfov produce un PIB/cap de locuitor de peste 76.000 de lei, scrie adevarul.ro.
Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), arăta recent că România va putea intra în zona euro abia după ce o autostradă va trece Munţii Carpaţi, pentru a permite şi dezvoltarea altor zone decât a câtorva enclave unde s-au concentrat investiţiile străine, Bucureştiul fiind pregătit să treacă la euro, dar este tras în jos de "Las Fierbinţi".
"Când cineva studiază economia, are producerea venitului şi distribuţia. Faptul că România are distribuţia mai mult sau mai puţin polarizată, că România se dezvoltă polarizat, în câteva enclave, mai ales în zone în care sunt investiţii străine directe, Bucureşti, Constanţa, Craiova, Piteşti, câteva zone din Transilvania, ţine de altceva decât de un indice agregat care este legat de creşterea economică", spunea Mugur Isărescu.
România a avut anul trecut un PIB de 628,6 miliarde de lei, mai mare cu 3,5% decât în 2012, dar o cincime din el a fost generat numai de Bucureşti, iar o altă cincime de Timiş, Constanţa, Braşov, Prahova şi Cluj. La polul opus, cele mai sărace judeţe din România – Covasna, Mehedinţi, Tulcea, Sălaj şi Vaslui – produc de-abia 4% din PIB-ul ţării.
