Prea mulţi bebeluşi veniţi pe lume în familii precare ca educaţie, ca stare materială, prea multe tinere care devin mame înainte de a-şi conştientiza condiţia, prea multe familii disfuncţionale, în care neglijenţa îşi spune cuvântul. Statisticile arată că anul trecut, numai în Secţia de Obstetrică- Ginecologie a Spitalului Judeţean Mavromati Botoşani, O SUTĂ de copile care nu au atins vârsta majoratului s-au trezit că trebuie să aibă grijă de bebeluşul pe care l-au adus pe lume.
Două dintre ele aveau doar 14 ani, 15 adolescente aveau doar 15 ani când şi-au primit boţul de viaţă în braţe. În 21 de cazuri, mamele erau adolescente de 16 ani, la care se adaugă încă un detaşament de mame de 17 ani.
Cât de responsabil poţi fi pentru o viaţă când nu eşti încă stăpân asupra propriei vieţi? Este întrebarea care stăruie pe buzele multora, în condiţiile în care cele mai multe tinere mame provin din mediul rural, acolo unde, cu toată răspunderea o afirmăm, condiţiile de viaţă sunt net inferioare?
Aprobarea magistraţilor, esenţială în încheierea căsătoriei
Cu toate acestea, unele dintre aceste tinere au decis să-şi întemeieze o familie înainte de a deveni mame. Ca atare, au solicitat aprobare pentru căsătorie înainte de împlinirea vârstei majoratului de la instanţele din judeţ. De exemplu, în 2015, la Judecătoria Botoşani au fost şapte astfel de cazuri în care tinere cu vârste sub 18 ani, reprezentante de părinţi, au solicitat aprobarea de a se căsători. Motivele invocate sunt de regulă graviditatea.
Cinci cereri au fost admise de magistraţi, una a fost respinsă, iar o cerere a fost suspendată, judecata în acest caz fiind reluată în acest an. În solicitarea de autorizare a căsătoriei, respinsă de instanţă, judecătorul a considerat că "nu poate fi apreciat ca motiv temeinic faptul că petenta este îndrăgostită şi vrea să se căsătorească. Se motivează că iubirea reprezintă un motiv firesc, normal, care trebuie să stea la temelia oricărei relaţii maritale, existenţa unei relaţii de dragoste între părţi este o condiţie necesară, dar nu şi suficientă pentru autorizarea căsătoriei în acest caz", după cum se arată în decizia magistratului.
Judecătorul Constantin Tăutu, purtătorul de cuvânt al Judecătoriei Botoşani, explică procedura:
"Avem articolul 272 din Codul Civil care spune că pentru a putea încheia căsătoria trebuie să ai vârsta de 18 ani. De asemenea, articolul 272 prevede şi excepţia- minorul care a împlinit vârsta de 16 ani se poate căsători cu condiţia să existe autorizarea Autorităţii Tutelare şi acordul părinţilor sau a tutorilor, respectiv a curatorilor. Tot articolul 272 ne impune şi gradul de apreciere a situaţiei, şi anume pentru motive temeinice, deci instanţa poate să autorizeze o căsătorie pentru motive temeinice. Ce se înţelege prin motive temeinice este lăsat la latitudinea judecătorului, nu avem prevăzut undeva limitativ care ar putea fi acestea. Nu este o procedură în contradictoriu, litigioasă, ci mai degrabă este o necesitate impusă de sistemul informatic, în care avem un pârât şi un reclamant. Odată cu modificarea Codului Civil, care a scos Consiliul Judeţean din ecuaţie, la instanţă se solicită un aviz medical de la medicul de familie şi încuviinţarea părinţilor, plus un motiv temeinic. Însă acest motiv temeinic depinde de la caz la caz. De regulă, persoanele de genul feminin sunt însărcinate, urmează să dea naştere unui copil, iar educaţia sau religia nu le permite să facă acest lucru în afara căsătoriei", explică judecătorul Constantin Tăutu.
La Judecătoria Dorohoi, în 2015, au fost patru astfel de cazuri, la care se adaugă încă două două înregistrate în 2015 şi unul în 2016 la Judecătoria Darabani plus însă două în 2015 şi unul în 2016 înregistrate la Judecătoria Săveni.
Dincolo de rigori, realitatea cruntă
Cu alte cuvinte, doar rigorile morale sau religioase determină viitoarele mămici să se adreseze instanţei pentru încuviinţarea căsătoriei, pentru că altfel, bebeluşii cresc într-un climat îndoielnic moral.
Andra din Dângeni avea 16 ani când a dat naştere primei fetiţe, tatăl bebeluşului dispărând din peisaj la puţin timp după ce aflase că va fi părinte. Abia împlinise 18 ani când a adus-o pe lume pe cea de-a doua fetiţă, rezultat al unei relaţii cu un bărbat căsătorit, tot din sat. Ultima născută avea câteva luni când a căzut iarna şi peste magazia în care bunica maternă găzduise micuţele, alături de mama lor. Protecţia Copilului a intervenit atunci, astfel că Andra şi cele două fetiţe şi-au petrecut următoarele şase luni, până în aprilie 2015, la Centrul Maternal "Micul Prinţ". Lucrurile păreau că intraseră pe făgaşul normal, numai că Andra a cerut externarea din centru şi s-a întors în satul natal, unde a reluat legătura cu tatăl celei de-a doua fetiţe şi a rămas însărcinată a treia oară. Astfel că povestea ei e departe de final.
Educaţia precară, calea sigură spre familia disfuncţională
Dincolo de rigorile legii, sunt oare pregătite fetiţe de mai puţin de 18 ani să pună bazele unei familii, alături de cel ales, mai ales când un bebeluş este pe drum?
"Înaintea modificării Codului Familiei, mai aveam şedinţe de consiliere cu tineri care se pregăteau de căsătoriei şi cred că erau potrivite. Acum, însă, prea puţini sunt cei care cer un sfat despre cum să managerieze viaţa de familie la vârste atât de fragede", spune Felicia Mihai, şeful Complexului de Servicii Comunitare din cadrul Direcţiei Generale pentru Asistenţa Socială şi Protecţia Copilului. Oficialul afirmă că specialiştii Complexului sunt pregătiţi în orice moment să ofere consiliere tuturor celor care au nevoie şi chiar insistă ca acest lucru să se întâmple.
De partea cealaltă, comunicatorii Direcţiei de Sănătate Publică bat judeţul în lung şi în lat, participă la cursuri de "educaţie pentru sănătate" în cadrul cărora se discută şi despre protecţia în relaţiile sexuale.
"Chiar zilele trecute am avut cursuri la Liceul Antipa din municipiu, în cadrul unei campanii de prevenire a cancerului de col uterin. Aceste cursuri includ inclusiv discuţii despre relaţiile sexuale şi despre protecţia împotriva sarcinilor nedorite, practic abordăm orice subiect dorit de elevi. Încercăm să ajungem oriunde suntem solicitaţi în judeţ", explică prof. Angelica Straticiuc de la Compartimentul de Promovare a Sănătăţii a DSP.
Problema este că informaţiile nu ajung acolo unde trebuie pentru că cele mai multe mămici- minore au abandonat şcoala sau "o leagă de gard" imediat ce află că sunt însărcinate. Ca atare, sarcina informării tinerelor şi a planningului familial ar trebui să cadă pe medicii de familie, mai ales cei din mediul rural.
Că acest lucru nu se întâmplă sau se întâmplă rar, este evident în statistici.
