Grupul de companii Crescent, strâns legat de operaţiunile Securităţii în anii ’80, se află la temelia imperiului politico-financiar al lui Dan Voiculescu. Prin aceste firme s-au derulat o mare parte din exporturile Republicii Socialiste România înainte de 1989.
Şeful Antenelor a fost chestionat recent de către judecători despre beneficiarii reali ai Crescent, cu ocazia audierilor în dosarul penal în care a fost condamnat la zece ani de închisoare pentru spălare de bani. Şi în faţa instanţei, dar şi în cărţile pe care le-a scris sau declaraţii anterioare, Dan Voiculescu a afirmat că patronul Crescent era un cetăţean grec de origine libaneză, Fouad Sanbar, pe care l-a cunoscut încă din 1981 şi cu care a colaborat, înainte de revoluţie, în derularea unor exporturi româneşti.
Dan Voiculescu a devenit, în 1984, directorul filialei din România a Crescent Commercial & Maritime Ltd. După revoluţie, relaţiile dintre Crescent şi Dan Voiculescu s-au dezvoltat vertiginos: practic, în toate companiile înfiinţate de Dan Voiculescu la începutul anilor ’90, figura ca acţionar şi firma Crescent. Fouad Sanbar a murit, împuşcat la Atena, în toamna anului 1995. În acel moment a intrat în vigoare testamentul său, prin care omul de afaceri lăsa moştenire averea firmei Crescent nu soţiei şi celor doi copii ai săi, ci lui Dan Voiculescu. Acesta din urmă nu a putut niciodată să explice în mod plauzibil ce l-a determinat pe Fouad Sanbar, aşa-zisul patron al Crescent Commercial & Maritime Ltd, să-i lase moştenire compania.
Şi totuşi, un document intrat în posesia Adevărul arată că Dan Voiculescu a devenit stăpân absolut peste firma Crescent înainte de moartea lui Fouad Sanbar. Este vorba de o procură notarială, întocmită cu opt luni înainte de uciderea lui Fouad Sanbar, prin care Crescent Ltd. îi acorda puteri discreţionare lui Dan Voiculescu în ceea ce priveşte operaţiunile firmei. Modul în care este redactată procura arată că Fouad Sanbar, proprietarul din acte al offshore-ului, era mai degrabă un simplu paravan, care tocmai preda dreptul total de decizie adevăratului proprietar. În finalul documentului stă scris explicit: "Această procură este irevocabilă".
Voiculescu, patron "de facto" al Crescent
Procura prin care Dan Voiculescu a preluat controlul total al Crescent Commercial & Maritime Ltd. a fost întocmită la 23 ianuarie 1995, în faţa unui notar din Nicosia (Cipru). Din partea companiei Crescent au semnat Haris Stavrakis, în calitate de director, şi Amalia Vasiliadou, secretar. Stavrakis este un avocat cipriot de business, partener al societăţii de avocatură Barrister at R&H Stavrakis LLC, care reprezintă interesele a numeroase offshore-uri. Prin această procură, Dan Voiculescu a fost numit "mandatar veritabil şi legal" al Crescent "în toate ţările lumii". Astfel, Voiculescu a fost împuternicit să tranzacţioneze şi să dirijeze toate afacerile Crescent. În acest sens, patronul Antenelor avea puterea "să semneze, să execute, să completeze, să modifice, să schimbe sau să anuleze orice contracte sau să supună orice cereri şi să efectueze orice plată sau să-şi asume orice obligaţii în legătură cu semnarea sau executarea oricărui contract".
Totodată, Voiculescu reprezenta compania în faţa oricăror autorităţi – naţionale sau locale, asociaţii sau firme pentru a putea negocia, încheia, modifica sau anula orice contract sau aranjament. În baza procurii, Dan Voiculescu avea dreptul să înregistreze în numele Crescent orice proprietate mobilă sau imobilă. Mai mult, acesta era împuternicit să opereze şi să deschidă conturi bancare şi să semneze cecuri în scopul afacerilor societăţii, fără să dea socoteală nimănui.
Citeste materialul complet!
