Proiectul este derulat de Ministerul Mediului şi Pădurilor împreună cu Banca Mondială şi Guvernul României.
Workshop-ul se adreseaza reprezentantilor Agenţiei pentru Protecţia Mediului, APIA, Autoritatea Sanitar Veterinară, DSP, Garda de Mediu, Direcţia pentru Agricultură, Companii de apa şi autorităţi locale din judeţele Botoșani, Iași, Vaslui si Galați.
Pe duarata a doua zile, Sorin RADULESCU consultant UMP impreuna cu expertii de mediu ai Univesitatii Ecologice prof.univ.dr.ing Vladimir ROJANSKI, conf.univ.dr. Florian GRIGORE, conf.dr. Horia-Victor HĂLMĂJAN si univ.dr. Giuliano TEVI au informat si au identificat soluții viabile pentru protejarea în viitor a poluării apelor cu nitrați și nitriți.
Printre prezentarile specialistilor au fost: Poluarea si efectele ei asupra mediului. Masuri de protectia mediului- (Vladimir ROJANSKI), Influenta depozitelor de deseuri asupra apelor subterane -(Florian GRIGORE) sau Poluarea mediului geologic cu nitrati, mecanisme specifice, masuri de control si protectie- (Giuliano Tevi) Tehnologii avansate de epurare pentru reținerea nutrienţilor din apele uzate-(Horia Victor Halmajan).
Preocuparea pentru păstrarea surselor de apă este o prioritate în contextul în care peste 1900 de localităţi din România sunt vulnerabile la poluarea cu nitraţi. Câteva zeci dintre acestea sunt în Bazinul Hidrografic Iasi -Barlad, unde există zone sensibile la nitraţi pe tot spaţiul hidrografic.
Prezenta nitraţilor în concentraţii peste limita admisă în zeci de fântâni şi izvoare din judeţul Iasi si Vaslui este confirmată de probele recoltate de personalul de la Autoritatea de Sănătate Publică. Sunt fântânile din interiorul localităţilor, amplasate în apropierea surselor de poluare: latrinele, grajdurile şi depozitele de gunoi.
Cantităţile peste limitele admise, a nitraţilor în apa de băut, conduc la blocarea oxigenului din sânge, ceea ce afectează capacitatea respiratorie. Afecţiunea se numeşte methemoglobinemie, sau “boala albastră şi este deosebit de periculoasă pentru sugari, putând provoca moartea.
Specialiştii atrag atenţia că odată ingerati, nitraţii se transforma în nitriţi – substanţe extrem de toxice pentru organismul uman. Limita admisa pentru nitraţi în apă este de 50 mg/litru. Cei mai expuşi îmbolnăvirilor cu nitraţi sunt bebeluşii.
Investiţiile sunt absolut necesare pentru a reduce poluarea apelor şi a solului. Este nevoie însă şi de măsuri de reducere a poluării. Extrem de important este ca oamenii să conştientizeze riscurile acestui tip de poluare şi să afle că aceasta poate fi redusă printr-o depozitare corespunzatoare a deşeurilor. Este deosebit de importantă informarea populaţiei care foloseşte ca sursă apa din fântâni cu privire la amplasamentul, construcţia fântânii şi asigurarea protecţiei sanitare a acesteia.
Proiectul "Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi" are ca scop reducerea poluării apei şi solului cu nutrienţi prin investiţii pentru depozitarea gunoiului de grajd şi informarea publicului pentru păstrarea surselor de apă curate. Investitiţiile se derulează în 69 de localităţi din zone vulnerabile la poluarea cu nutrienţi. Campania de promovare a proiectului urmăreşte conştientizarea oamenilor la riscul poluării cu nitraţi şi responsabilizarea acestora pentru depozitarea deşeurilor animale .
Obiective atinse în Bazinul Hidrografic Prut-Bârlad
În Bazinul Hidrografic Prut platformele de colectare şi depozitare a gunoiului de grajd sunt amplasate la Miroslava şi Mironeasa în judeţul Iaşi, la Ştefăneşti în judeţul Botoşani, şi la Fundeni şi Schela în judeţul Galaţi .
O altă componentă a proiectului este înfiinţarea de staţii de epurare şi construcţia reţelelor de canalizare. În Bazinul Hidrografic Prut -Barlad este prevăzută o astfel de investiţie pentru satele Homita şi Cristeşti din judeţul Iaşi. Suma alocată este de 840 de mii de euro iar termenul de finalizare este luna septembrie 2013.
