În România, este tot mai clar că cele mai bine plătite locuri de muncă sunt astăzi la stat, iar bătălia pentru fidelizarea angajaților plătiți de la buget pare tot mai acerbă în preambulul campaniei electorale pentru Președinția României.
Un nou proiect de act normativ care a fost pus în dezbatere publică prevede că bugetarii ar putea primi noi sporuri pentru anumite condiții de muncă, iar sporurile ar putea chiar fi cumulate, pentru mai multe locuri de muncă. Este vorba de un proiect de modificare a Legii cadru 153/2017, privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
Pe scurt, cei care lucrează în condiții de muncă periculoase sau vătămătoare, în condiţii grele de muncă, precum şi angajații Ministerului Apărării, (nr. a se citi jandarmii care au devenit vedete pe 10 August sau polițiștii care ne trimit să ne prindem singuri, hoții, violatorii și criminalii); pentru care activităţile profesionale solicită o încordare psihică foarte ridicată, vor primi noi sporuri la salariu.
Locurile de muncă, categoriile de personal şi mărimea concretă a sporurilor pentru condiţii de muncă sunt prevăzute în cele trei anexe ale proiectului de act normativ, câte una pentru pentru condiţii periculoase sau vătămătoare, pentru condiţii grele de muncă, respectiv pentru activităţi care solicită o încordare psihică foarte ridicată.
La acordarea sporului pentru condiţii periculoase sau vătămătoare ar urma să se aibă în vedere următorii factori care determină încadrarea locurilor de muncă în aceste condiţii: existenţa factorilor nocivi – fizici, chimici sau biologici şi mecanismul de acţiune a acestora asupra organismului, intensitatea de acţiune a factorilor nocivi sau asocierea acestor factori, precum și durata de expunere la acţiunea factorilor nocivi și existenţa unor condiţii de muncă care implică un efort fizic mare, în condiţii de microclimat zgomot intens sau vibraţii.
În plus, se au în vedere existenţa unor condiţii de muncă ce implică un risc de accidentare sau îmbolnăvire, structura şi nivelul morbidităţii în raport cu specificul locului de muncă, precum și alţi factori care pot duce la uzura prematură a organismului.
Sporul pentru condiţii periculoase sau vătămătoare se acordă acolo unde, cu toate măsurile de securitate a muncii luate, se menţine un permanent risc de îmbolnăvire sau leziune fizică, cum ar fi: pericolul de explozie, pericolul de iradiere, pericolul de contagiune şi/sau contaminare, pericolul de accidentare, precum și pericolul de agresiune fizică.
La stabilirea concretă a procentelor de spor în cadrul cuantumului aprobat, se vor avea în vedere următoarele criterii: riscul de îmbolnăvire şi/sau de accidentare, solicitarea nervoasă și indicii de morbiditate.
Pentru activităţile care solicită o încordare psihică foarte ridicată se acordă un spor de până la 15% din solda de funcţie/salariul de funcţie/salariul de bază, corespunzător timpului efectiv lucrat.
Proiectul de Hotărâre prevede că angajații care îşi desfăşoară activitatea fracţionat la mai multe locuri de muncă, cu sporuri diferite, beneficiază de sporul prevăzut pentru fiecare loc de muncă, în funcţie de timpul efectiv lucrat.
În loc de concluzie la noul proiect de acordare a sporurilor, mai trebuie precizate căteva lucruri: faptul tinerii nu se mai înscriu la Academia de Poliție ca să prindă hoți sau criminali ca la Caracal, ci “ca să facă bani(!)” - după cum se exprima un tânăr candidat, faptul că există o adevărată bătălie, surdă, pe posturile de la buget - iar aproape toți bugetarii sunt captivi votului în favoarea partidului aflat la guvernare, are o motivație pur electorală, și nu răspuns al condițiilor economice din România.
Pentru cine încă nu știe, diferenţa salarială între angajaţii de la stat şi cei de la privat s-a amplificat enorm, în ultimii ani, ajungând, în prezent, la peste 2.000 de lei. Practic, salariul mediu la stat este dublu celui din privat, mai precis este cu 91% mai mare!
Salariul mediu în întreaga economie la finele lui 2018 era de 2.688 lei net (stat şi privat). La stat a fost de 4.235 lei net pe lună, pe când în privat a fost de aproximativ 2.218 lei. O diferenţă de 2.017 lei net. Dacă în ianuarie 2017, când a venit PSD-ALDE la guvernare, salariu mediu în privat era de 1.966 lei şi cel de la stat de 3.320 lei, exista deci o diferenţă de 1.354 lei, acum, această diferenţă a depășit 2.000 lei. Așa că, dacă vă râde un bugetar în nas, să știți de ce!