Cartoful fiert, însă, nu e doar un aliment valoros, ci poate fi considerat chiar un medicament.
Originar de pe pământ american, cartoful a ajuns în Europa prin intermediul ostaşilor spanioli şi în urma diferitelor expediţii făcute de botanişti şi geografi, fiind considerat la început o curiozitate a lumii vegetale. De altfel, în unele ţări europene (Germania, Elveţia şi Austria), prima dată cartoful a fost introdus în colecţiile unor grădini botanice. În Anglia şi mai ales în Irlanda, considerată azi "patria cartofului", acesta a ajuns la sfârşitul secolului al XVI-lea.
Astăzi, cartoful este răspândit în întreaga Europă şi face parte din categoria alimentelor de bază. Caracteristicile sale, formele şi culorile tuberculului, aroma, savoarea şi gustul, textura, consistenţa şi rezistenţa la fierbere, valoarea nutritivă şi absenţa componentelor toxice (nitraţi, nitriţi), fac din cartof un aliment utilizat la scară largă.
Câteva exemple la îndemână ne pot face o idee despre importanţa cartofului în alimentaţie. Potrivit prof. Constantin Milică, tuberculii conţin o energie calorică de 80-90 kcal la 100 g substanţă comestibilă proaspătă (de două ori mai puţin decât pâinea şi orezul). Astfel, cu 200 g cartofi copţi se asigură 16-18% din necesarul proteic al unui om pe zi. În plus, tuberculii de cartof conţin aproape toate vitaminele principale (A, E, B1, B2, B6, B12, C, H, PP şi acidul folic), motiv pentru care nu ar trebui să lipsească din meniul zilnic în sezonul de iarnă, când pot constitui o sursă sigură de vitamine naturale.
În vederea unei alimentaţii sănătoase, nutriţioniştii recomandă consumul cartofilor fierţi (piure) sau copţi în coajă, forme de preparare prin care se păstrează o mare parte din vitaminele şi sărurile minerale pe care cartoful le conţine în mod natural. Prin prăjire, vitaminele sunt distruse şi se formează acrilamida, o substanţă posibil cancerigenă.
Efecte calmante
Cartoful fiert, însă, nu e doar un aliment valoros, ci poate fi considerat chiar un medicament. Prof. Constantin Milică îl recomandă bolnavilor cu probleme ale sistemului digestiv, deoarece scade aciditatea gastrică, fiind de mare folos în dieta celor cu ulcer gastric şi duodenal, inflamaţii intestinale, celor care au calculi renali sau suferă de afecţiuni ale sistemului nervos
De asemenea, persoanele diagnosticate cu colite cronice, crampe stomacale sau constipaţie cronică trebuie să introducă în meniul zilnic preparate din cartofi fierţi din soiurile mai bogate în amidon.
"Rolul cert al cartofului fiert sau copt în tratamentul bolnavilor de hipertensiune arterială şi cu alte afecţiuni cardiovaculare, inclusiv ateroscleroză, precum şi la persoanele cu un nivel ridicat de colesterol depus pe artere este explicat prin proprietăţile diuretice şi prin prezenţa unor antioxidanţi endogeni. Continutul ridicat de potasiu al cartofilor are efect direct în dezintoxicarea sângelui şi în favorizarea tranzitului intestinal", explică specialistul în fitoterapie.
Tot ca remediu în tratamentele naturiste este recomandat şi sucul de cartofi cruzi. Pentru a putea avea efectul scontat, acesta trebuie preparat din tuberculi sănătoşi, neîncolţiţi, care nu au fost păstraţi la lumină şi consumat imediat, în stare proaspătă. "Sucul de cartofi cruzi, consumat intern, are acţiune favorabilă în afecţiuni ale aparatului digestiv, respectiv în tratarea ulcerului gastric şi duodenal ca şi în gastritele acide, cronice sau acute, de origine nervoasă. Se bea câte 75-100 ml suc înainte de mesele de dimineaţă şi de prânz, în cure de 2-3 săptămâni. Se poate folosi atât sucul simplu, cât şi în amestec cu suc de morcov şi de ţelină.
De asemenea, sucul de cartofi cruzi se recomandă în tratamentul convalescenţilor cu o stare de slăbiciune înaintată. Datorită acţiunii calmante asupra sistemului nervos, sucul are efecte în cazuri de surescitare nervoasă, insomnii şi cefalee acută sau cronică", explică prof. Constantin Milică.
Recomandări privind efectele terapeutice ale cartofului
Mâncărurile preparate cu cartofi fierţi sunt indicate mai ales persoanelor care suferă de colite cronice, crampe stomacale sau de constipaţie cronică. De asemenea, acesta nu ar trebui să lipsească din dieta bolnavilor cu suferinţe ale ficatului şi căilor biliare (se consumă fiert sau copt, niciodată în prăjit).
Un efect benefic se înregistrează şi la nivelul rinichilor, consumul de cartof ajutând la dizolvarea sărurilor de calciu (oxalaţi, uraţi, fosfaţi) din structura calculilor renali. Totodată, prin efectul alcalinizant şi diuretic elimină acidul uric, fiind indicat în gută, glomerulonefrită, reumatism şi poliartroze;
La diabetici, potrivit prof. Constantin Milică, consumat în cantităţi controlate atent, reduce glicemia din sânge şi glicozuria din urină.
Otilia Bălinișteanu
Sursa: http://www.doxologia.ro/
