Cu toate acestea, conceptul "Nova Russia" este o amenințare a siguranței naționale.
De asemenea, președintele a afirmat că declarația adoptată zilele trecute la summitul NATO nu exclude activarea articoului 5 în urma unui atac cibernetic asupra unui stat membru al Alianței Nord-Atlantice, relatează Digi24.
Principalele declarații:
Revin cu declarații cu interes despre România. La summit m-am axat declarația strict pe ceea ce este extrem de important pentru noi.
Acest summit a confirmat solidaritatea dar și soliditatea alianței și în același timp s-a dat foarte ferm mesajul că securitatea și libertatea nu sunt gratuite. Costă bani.
La summit s-au adoptat 20 de documente, din care 5 sunt publice, alte 15 sunt documente neplublice, clasificate, care reflectă de data aceasta în termeni militari elemente pe care le găsiți în declarație. Nu este niciun document clasificat care să nu fie reflectat într-un mod decent în declarație, dar nu se intră în detaliile tehnice, militare, ale planului de acțiune, ale luptei împotriva atacurilor cibernetice. Dar sunt enunțate în declarație.
Unde am fost înainte de summit și unde suntem după?
Toți avem harta Europei în imagine și mai ales flancul estic al alianței. Pe tot flancul estic erau Polonia și țările baltice, care aveau un plan de contigență și un plan de acțiune în baza planului. Deci partea de nord a flancului.
Partea de sud, care este reprezentată de Turcia, avea un plan de contingență.
România și Bulgaria nu aveau un astfel de plan, pentru care erau considerate țări care erau în afara riscului unui atac militar. Și România are acum un plan de contigență, un plan de acțiune, în cazul în care este atacată.
Aceste scenarii vizează: atacul României de pe mare, atac terestru, atac de aviație. Planul dă soluțiile de contramăsuri. Asta este marea deosebire dintre starea României dinainte de summitul NATO și starea României de după summitul NATO.
România este o țară care va fi apărată în orice scenariu în care ar putea fi atacată. În baza deciziilor Summitului, structurile militare NATO și naționale trebuie să elaboreze disponibilitățile de forțe.
NATO nu are un buget la Bruxelles pe care îl distibuie ţărilor, ci statele care vor trebui să contribuie pentru protejarea prin forţe navale, aeriene, terestre ale NATO vor scoate bani din buzunar pentru securitatea României.
La fel, costurile pe care le-am avut în Afghanistan cu trupele noastre, nu ni le-am suportat. NATO, în momentul în care se pune problema de apărare faţă de alte forţe care nu sunt NATO, toate statele participă pe buzunarul lor.
Sunt costuri pe care şi le asumă fiecare stat NATO care are onoarea să participe la apărarea unui stat membru.
Toţi contribuabilii din statele NATO suportă costul.
Care au fost argumentele ca în România să se facă un plan de contingenţă care analizează toate variantele în care ar putea fi atacată România şi un plan de acţiune care răspunde acestor nevoi?
Argumentele sunt şi noi şi vechi. În primul rând, am subliniat lanţul de evenimente îngheţate din jurul României.
Toate aceste conflicte sunt controlate de Federaţia Rusă şi pot fi activate unul câte unul sau toate odată, cu efecte extrem de negative pentru România.
În urma anexării Crimeii, flota de la Sevastopol se află la numai 60 de mile marine de România. La Sevastopol se află crucişătorul Moscova, cea mai echipată navă, în 60 de minute pot fi pe coasta România.
Evenimentele din Ucraina au fost argumente că Federaţia Rusă poate desfăşura acţiuni iraţionale.
Se poate ieşi din această zonă care a garantat pacea din Europa de la al Doilea Război Mondial şi te întrebi de ce excluzi ca şi pentru ţara noastră să existe argumente iraţionale.
În proporţie de 99%, o agresiune a Federaţiei Ruse asupra României este exclusă. În pondere de 0,01% este posibil.
