USL a decis să nu participe la moment, cerându-i înainte, printre altele, şefului statului să-şi ceară scuze faţă de Regele Mihai.
Principalele declaraţii:
Am considerat că este un gest obligatoriu pentru a prezenta câteva din elementele de revizuire a Constituţiei. De la preşedintele Senatului am primit o scrisoare prin care mi se solicita să introduc modificările în proiectul de revizuire solicitate de Curtea Constituţională. Acest lucru nu se poate, pentru că în decizia Curţii sunt amendamente pe care le pot accepta, dar sunt şi propuneri care nu fac parte din intenţia mea de modificare a Constituţiei.
În decizia CCR deşi nu sunt imperative sunt recomandări care pot fi luate în consideraţie şi ar îmbunătăţi textul.
Proiectul de revizuire are în vedere următoarele aspecte: trecerea la un Parlament unicameral şi reducerea numărului de parlamentari la maxim 300 de persoane. Sunt motive temeinice pentru schimbarea structurii parlamentare, deoarece prin actualul sistem cele două camere se comportă ca un sistem monocameral.
Vă propun un sistem de legiferare mult mai eficient. Acest sistem are avantajul că nu s-ar mai întâmpla ceea ce se întâmplă marţea, când se votează zeci de legi şi nimeni nu ştie ce a votat.
Am în vedere responsabilizarea puterii judecătoreşti. În acest sens, am propus ca reglementarea răspunderii procurorilor şi judecătorilor să se reglementeze prin lege organică. Avem prea multe hotărâri la CEDO care amendează statul român. În acelaşi timp, o mai spun o dată: s-a ajuns ca arestările pe 29, 60 de zile să fie o practică, iar apoi după ce omul e pus în libertate, procurorul nu răspunde. România nu poate deveni un stat poliţienesc.
Am considerat că preşedintele României nu mai trebuie să fie parte a CSM, fie şi prin prezidarea şedinţelor. Am propus ca mandatul membrilor acestui for să nu poată fi prelungit sau înnoit.
Am considerat că avem nevoie de clarificarea raporturilor instituţionale între preşedinte-parlament şi guvern. Din nevoia de a clarifica textul constituţional am propus şi clarificarea textului privind interimatul funcţiei de ministru.
Am introdus o restricţie: posibilitatea ca guvernul să-şi asume răspunderea o singură dată pe sesiune.
Un alt aspect este legat de condiţionarea procesului de suspendare a preşedintelui României de avizul Curţii Constituţionale. Se realizează un echilibru în raporturile dintre preşedinte şi Parlament.
O altă propunere priveşte reducerea intervalului de timp de la 60 de zile la 45 în care poate fi dizolvat Parlamentul. Am propus scurtarea perioadei în care Guvernul poate organiza alegeri pentru funcţia de preşedinte al României de la 3 luni la două luni, din momentul în care scaunul devine vacant.
Am optat pentru mărirea duratei pentru care se poate dispune reţinerea unei persoane, de la 24 de ore, la 48 de ore.
În proiectul pe care eu l-am iniţiat, vizam şi capitolul imunitate. Cred că este esenţial pentru credibilitatea Parlamentului. Mulţi cetăţeni români cred că parlamentarii beneficiază de imunitate pentru ilegalităţi. Cred că ar fi o mare greşeală limitarea imunităţii acolo ea unde este în acest moment, cu excepţia arestării, la limitarea imunităţii la declaraţii politice.
O propunere a Curţii Constituţionale este ca Parlamentul să analizeze dacă nu există incompatibilitate între funcţia de parlamentar şi cea de ministru. Eu nu o susţin.
Concluziile crizei
Statele sunt în dificultate din două motive: datorită costurilor foarte mari de funcţionare a statelor, număr excesiv de angajaţi şi salarii mult mai mari. Al doilea motiv: cheltuielile foarte mari cu programele de asistenţă socială.
În statele în care vedeţi datorii foarte mari: au făcut ca şi noi în 2007, 2008. Când s-au apropiat alegerile au pierdut hăţurile banilor publici şi au dat cât mai mulţi pentru voturi. România nu a fost singura ţară în care s-au cumpărat voturi cu bani publici.
Reorganizarea administrativă este un subiect de mult discutat cu premierul, de mult discutat cu principalul partid de guvernământ şi sigur am sesizat şi lipsa de apetenţă a PDL pe acest subiect. În fiecare judeţ există 40-45 de judeţe ale deconcentratelor. Despre ce modernizare a statului discutăm dacă în toţi aceşti 20 de ani noi am înfiinţat agenţii, agenţii, agenţii. Sunt judeţe cu peste 50 de agenţii.
Nu e nicio exagerare că deşi împreună am împins un sistem de descentralizare, în momentul de faţă agenţiile guvernamentale sufocă administraţia locală, o încorsetează. Iar primarii şi autorităţile locale nu se pot desfăşura. Nu a fost suficient numărul mare de agenţii, dar mai ales şi-au luat atribuţiuni politice importante consiliile judeţene. CJ-urile sufocă administraţiile locale politic.
Avem o administraţie care a rămas casetă pe judeţe mici din `68. Trebuie să lăsam ţara să respire: reducerea agenţiilor guvermantale prin transferul către autorităţile locale. Al doilea lucru, mai important este să creăm spaţiu pentru dezvoltarea proiectelor regionale. Trebuie să depolitizăm administraţia, iar pilonii politizării sunt consiliile judeţene.
Acesta e motivul pentru care nu voi considera reorganizarea un subiect abandonat, chiar dacă nu există majoritate pe această temă. Poate în septembrie găsim o soluţie comună şi să destrămăm plasa asta care apasă pe comunităţi. Vă urez vacanţă plăcută!
(Realitatea.net)
