Statul român are de recuperat de la companiile CEZ, EON şi ENEL 2 miliarde de euro. Banii reprezintă penalităţi pentru că cele trei companii nu şi-au respectat angajamentele asumate în contractele de privatizare a cinci filiale Electrica. Un raport al Curţii de Conturi arată că cele trei companii au cumpărat filialele Electrica, promiţând că vor investi sute de milioane de euro în retehnologizare. În schimb, ancheta Curţii de Conturi a dezvăluit că de fapt CEZ, EON şi ENEL au investit în modernizarea filialelor Electrica, dar nu din fondurile proprii, ci din banii produşi de filialele pe care le-au cumpărat. Cel mai grav aspect constatat de Curtea de Conturi este că preţul energiei electrice nu ar fi trebuit să crească dacă cele trei companii îşi respectau promisiunile, informeaza Gandul.info.  

Ministerul Energiei anunţa în vara acestui an că Electrica are de recuperat de la E.ON, CEZ şi ENEL 2 miliarde de euro pentru că aceste companii nu şi-au respectat obligaţiile contractuale din procedurile de privatizare a cinci filiale ale Electrica. Gabriel Dumitraşcu, seful Direcţiei de privatizare din Departamentul pentru Energie, condus de ministrul delegat Constantin Niţă a explicat în iulie că împotriva E.ON, CEZ şi ENE au fost deschise proceduri arbitrare de recuperarea a banilor. Pe de altă parte, cele trei companii susţin că, de fapt, "dauna" ar fi doar de jumătate miliard de euro, însă şi pe aceasta o contestă spunând că şi-au respectat contractele de privatizare.

Contactat de gândul.info, directorul general al Eletrica, Ioan Roşca a declarat de fapt miza litigiilor nu ar fi chiar de 2 miliarde de euro, dar nu a dorit să precizeze cât e suma calculată de Electrica. "2 miliarde e puţin exagerat. Sumele calculate sunt susceptibile de accesorii. Noi avem un calcul al acestei sume. Având în vedere că suntem în procese cu aceste companii nu pot să vă divulg sumele", a declarat Ioan Roşca pentru gândul

Pentru a intra în posesia banilor statul, prin Electrica, a deschis mai multe acţiuni la Curtea Internaţională de Arbitraj de la Paris. "Este vorba de o serie de iregularităţi pe care le considerăm noi că s-au făcut la aceste contracte privind mai multe clauze. Desigur partenerii noştrii (EON, CEZ, ENEL n.red.) nu au fost de acord cu aceste constatări. Din aceste considerente suntem acum la Curtea Internaţională de Arbitraj de la Paris. Se judecă aceste cauze", a declarat Ioan Roşca pentru gândul.info.
 
Directorul Electrica a confirmat pentru gândul.info că unul dintre motivele pentru care acum compania de stat se judecă la Paris cu cele trei companii este faptul că acestea nu au respectat contractele privatizare prin care se angajau să investească în retehnologizarea reţelelor de distribuţie.
 
Directorul Electrica a mai menţionat că în afară de procesele de la Paris statul nu mai are nici o pârghie pentru a determina cele trei companii să plătească "penalizările" prevăzute de contractele de privatizare. Ioan Roşca a precizat că statul prin Electrica este acum acţionar minoritar în filialele privatizate şi că poate doar să solicite informaţii de la acţionarii majoritari.

Istoria privatizărilor din energie

În 2002, fostul premier Adrian Năstase, ministrul Industriei şi Resurselor, Dan Ioan Popescu, ministrul Finanţelor publice, Mihai Nicolae Tănăsescu au semnat Hotărârea de Guvern 1377/2002 prin care decideau privatizarea a două filiale ale Electrica: Electrica Banat şi Electrica Dobrogea

În 2005, compania italiană ENEL şi-a adjudecat privatizarea Electrica Banat şi Electrica Dobrogea. ENEL a plătit pentru cele două societăţi de furnizare şi distribuţie a energiei electrice suma de 112 milioane euro pentru 51% din din acţiunile celor două societăţi de stat. ENELl a anunţat în 2005 că va investi în  Electrica Banat şi Electrica Dobrogea suma de 1 miliard de euro.

În 2004, acelaşi Adrian Năstase, secretarii de stat Andrei Grigorescu şi Gheorghe Gherghina au semnat HG 531 prin care s-a decis privatizarea "Electrica Moldova" - S.A. si "Electrica Oltenia". În 2005, compania germană EON a cumpărat pachetul amjoritar al Electrica Moldova cu 100 milioane euro, iar CEZ - Cehia a cumpărat cu 151 milioane euro pachetul majoritar al Electrica Oltenia.

În 2005, premierul Călin Popescu Tăriceanu, ministrul Comeţului, Codruţ Sereş, şi ministrul Finanţelor, Ionuţ Popescu, au semnat HG-ul prin care dispuneau privatizarea Electrica Muntenia Sud. În 2007, procedurile s-au finalizat şi Electrica Muntenia Sud a fost cumpărată de compania italiană ENEL. Compania Italiană a plătit 395 milioane de euro pentru 67,5% din acţiuni şi s-a angajat la investiţii de 425 milioane euro.

În cele cinci contracte de privatizare EON, CEZ şi ENEL s-au angajat să facă investiţii consistente în filialele Electrica. Compania "mamă" Electrica avea obligaţia să vegheze asupra modului în care cumpărătorii pachetelor majoritare pentru cele cinci filiale îşi respectă angajamentele din contractele de privatizare. Prin aceste contracte CEZ, EON şi ENEL se angajau că o bună parte din banii să îi investească în filialele cumpărate.

Un raport al Curţii de Conturi a României finalizat în 2012 a descoperit zeci de iregularităţi comise de companiile care au cumpărat filalele Electrica. Raportul Curţii de Conturi arată că investitorii nu au investit sau nu au dovedit clar că s-au ţinut de promisiunile contractuale.

Electrica Moldova – EON: Compania germană nu a investit 67,5 milioane euro în retehnologizare

În 2005, când a cumpărat Electrica Moldova, EON s-a angajat prin contract să investească suma de 67,5 milioane euro în retehnologizarea şi modernizarea reţelei electrice care deserveşte clienţii din Moldova. Raportul Curţii de Conturi a României reţine că EON nu şi-a respectat promisiunea contractuală. "Se constată că Preţul de Subscriere în sumă de 67,5 milioane euro nu a fost folosit pentru finanţarea investiţiilor, în conformitate cu Planul de Afaceri Iniţial, stabilit în contractul de privatizare", se arată în raportul instituţiei de control. Trebuie să amintim că la momentul privatizării, în 2005, EON a cumpărat 51% din Electrica Moldova în următorul mod: pentru 24,6% din acţiuni a plătit 31,4 milioane euro iar pentru un alt pachet de 35% urma să investească 68, milioane euro în retehnologizarea distribuitorului de energie. Acest ultim pachet însemna o majorare de capital prin subscripţie de acţiuni. În contract se menţiona clar că aceşti bani urmau să fie investiţi de EON din surse proprii în modernizarea reţelei electrice.

Raportul Curţii de Conturi spune însă în mod clar că EON nu a investit din surse proprii în Electrica Moldova. Raportul reţine că investiţiile făcute la Electrica Moldova au fost făcute din banii fostei companii de stat. Altfel spus, EON a luat din banii produşi de Electrica Moldova şi a investit în retehnologizare şi nu a utilizat cei 68 milioane euro cu care a cumpărat 35% din acţiunile filialei Electrica SA. "Astfel rezultă că Societatea (Electrica Moldova n.red) a efectuat investiţii din surse proprii, prin utilizarea fluxurilor de numerar generate de activitatea proprie acestora, ceea ce are implicaţii asupra tarifelor practicate de către societăţile privatizare, deoarece toate aceste investiţii s-au reflectat în preţuri şi tarife", se arată în raportul Curţii de Conturi

Curtea de Conturi arată de asemenea că această încălcare a contractului de privatizare a dus la creşterea tarifului de distribuţie, adică la majorarea preţului pentru curentul electric plătit de beneficiarii finali. Altfel spus, investiţiile pe care trebuia să le facă EON au fost plătite de consumatori finali. "Dacă investiţiile pentru finanţarea activităţii de modernizare, retehnologizare, întreţinere, dezvoltare şi de protecţia mediului în domeniul distribuţiei şi furnizării de energie electrică s-ar fi realizat din Preţul de Subscriere, aceste investiţii nu ar fi intrat în calculul tarifului de distribuţiei. Cu alte cuvinte, realizarea, investiţiilor din Preţul de Subscriere plătit la Finalizare nu ar fi condus la creşterea tarifului de distribuţie", se arată în raportul Curţii de Conturi.

Cum s-a apărat EON: Investiţiile sunt informaţii confidenţiale

Curtea de Conturi a încercat să obţină şi răspunsuri din partea companiei EON. Curtea de Conturi a cerut lămuriri legate de investiţii de la EON prin Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie. ANRE a cerut EON să explice de ce nu a făcut investiţiile promise. Compania germană a răspuns că astfel de informaţii sunt confidenţiale. "ANRE a transmis Electrica următoarele: informaţiile solicitate de dumneavoastră (programele de investiţii şi gradul de realizare a acestor) sunt considerate confidenţiale de către operatorul SC E.ON Distribuţie Moldova SA. Furnizarea unor astfel de date/informaţii către clauză a Contractului de privatizarea FDFEE Electrica Moldova", se arată în raportul Curţii de Conturi.

După o analiză juridică Electrica SA a decis să ceară EON drept despăgubiri suma de 44,9 milioane euro. Contractul de privatizare prevede că dacă cel care cumpără acţiunile Electrica Moldova nu va investi suma convenită atunci statul are dreptul la despăgubiri.

Astfel că între Electrica şi EON s-a născut un litigiu. În astfel de cazuri litigiile sunt judecate de Curtea Internaţională de Arbitraj de la Paris. Acest aspect fiind prevăzut în contractul de privatizare. Cauza se află pe rolul acestei instanţe.

SURSA: Gandul.info