În municipiul Botoșani, numărul bătrânilor, persoane care sunt considerate persoane vulnerabile în această perioadă, este de aproximativ 15.000. Dramele pe care le trăiesc bătrânii din alte localități trebuie să ne învețe să avem grijă de ei în perioada pandemiei.
O bătrână din Brașov, izolată în casă și rămasă fără mâncare sau bani, a cerut ajutor, ieri seară, unei femei pe care a observat-o pe stradă, în fața blocului în care locuiește.
Femeia a povestit, într-o postare pe Facebook, momentul dureros în care bătrâna i-a cerut o pâine cu promisiunea că îi va înapoia banii când va lua pensia pe 14 aprilie.
"Îmi este tare greu. Am trăit acum câteva minute o durere apăsătoare. Am ieșit să-mi iau ceva dulciuri, pâine și fructe. Vis-a vis de unde locuiesc eu este un non-stop, la parterul blocului de pe strada "Constructorilor" nr 2. Înainte să ajung, de la o fereastră m-a strigat o doamnă in vârstă :"Vă rog din suflet! Îmi este foame! Nu am bani. Am terminat tot ce aveam. O pâine îmi luați și mie. Sunt singură și am 83 de ani. Stau la apartamentul... Vă dau banii când iau pensia în 14".
M-am cutremurat cu suflet, cu trup și minte. Într-un bloc cu atâtea apartamente și atâți vecini.. Doamne, dă - mi răbdare! Și eu care credeam că am văzut și auzit destule. Nici nu am avut putere să îi răspund.
Am intrat în magazinul de lângă scara blocului. Vânzătoarea era o nouă angajată. Nu știa de soarta bunicuței. Am cumpărat ce am crezut de cuviință, ulei, zahar, câteva conserve, cartofi, brânză, încadrându-mă la ceea ce aveam in buzunar. Am sunat la interfon și am intrat. Bunicuța, chircită de bătrânețe și de boală, se sprijinea cu neputință într-un cadru. Tremura și plângea.
Nu am întrebat nici dacă are copii sau nepoți. Mi-a dat un număr de telefon să o sun când ia pensia. Ea nu are credit de ceva vreme. Nu o voi suna cand ia pensia. O voi să o întreb dacă mai are nevoie de ceva. Până în seara asta nu m-am gândit nici la bătrânețe nici la singuratate. Și nici nu cred că am să mă mai vait de ceva vreodată. Am ajuns plângând în scara blocului meu.
Am stat ceva timp să mă liniștesc să nu mă vadă Alexandra plângând. Am învățat-o să nu plângă… Să fie puternică. Nu aș fi vrut să mă vadă așa. "Nu ai luat nimic, mama mea"? "Am uitat banii acasă, cobor acum să cumpăr".
Nu puteam povesti fetiței prin ce trecusem. Să nu o ia ca pe un advertisment la ceea ce se numește neputința mea, vârsta mea după ceva vreme care va trece. Oameni buni.. Când luați coșuri pline cu de toate întrebați vecinii care sunt singuri si neajutorați dacă au nevoie de pâine și apă. Nu se știe ce ne rezervă cea mai scurtă clipă din viață și nu știm cum rămânem", a scris Elena Paula Mate în postarea sa de pe Facebook.