Colonelul (r) Dan Axinte, reprezentant al Unităţii de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 1, sosit la Botoşani în contextul în care Guvernul şi-a propus şi în acest an extinderea sistemului antigrindină, a explicat câteva variante prin care autorităţile judeţului pot beneficia de astfel de proiecte.
Un prim pas ar putea fi solicitarea de la Ministerul Agriculturii a unor studii de pre/fezabilitate privind înfiinţarea unui grup de combatere a grindinii pe judeţul Botoşani, cu cca. 10-12 puncte de lansare a rachetelor sau a substanţelor menite să anuleze procesul de formare a fenomenului periculos. În acest sens, Prefectura Botoşani, alături de Consiliul Judeţean, se vor adresa ministrului agriculturii în perioada imediat următoare, fundamentând solicitarea cu informaţiile privind pagubele create în judeţ în ultimii ani de acest fenomen meteorologic.
Tehnic vorbind, influenţarea procesului de formare a grindinii se face fie prin intermediul unor rachete lansate de la sol, fie prin folosirea unor generatoare terestre, substanţa activă folosită fiind, în ambele cazuri, iodura de argint, produs netoxic, ce nu afectează factorii de mediu. Aceasta are ca prim efect stimularea precipitaţiilor, iar, ca finalitate, transformarea grindinii în ploaie sau reducând consistent dimensiunea nucleelor de gheaţă.
Autorităţile judeţene au în vedere combinarea celor două modalităţi de combatere, astfel încât să se acopere o cât mai mare suprafaţă a judeţului.
Pentru realizarea proiectelor se ia în calcul şi accesarea unor fonduri europene privind reducerea factorilor de risc ai unor fenomene meteo extreme, Gheorghe Sorescu, preşedintele Consiliului Judeţean analizând posibilitatea de asociere cu judeţele din Nordul Moldovei, eventual şi de peste graniţe, pentru realizarea şi depunerea unor astfel de documentaţii.
Cele mai mari prejudicii aduse locuitorilor judeţului Botoşani de grindină au fost, în ultimii ani, cele din 2012, când, gheaţa căzută în noaptea de 15 iulie a cauzat pagube de peste 50 de miliarde de lei vechi, doar la case şi anexe. Acestora li s-au adăugat peste 17.000 de hectare de teren, pe care grindina a compromis în totalitate culturile fermierilor.
Tot ceea ce ţine de Prefectură se va face, pentru că este evidentă utilitatea unui astfel de sistem. Şi cel mai bine ştiu acest lucru cei care au fost afectaţi de căderile de grindină. Este păcat că România a rămas atât de în urmă, în comparaţie chiar şi cu statele vecine, în dezvoltarea unor astfel de sisteme. Ceea ce în altă parte se face de 80 de ani, noi abia implementăm., este comentariul prefectului Dan Nechifor.
Comunicat de presă Instituția Prefectului