"Acest sortiment induce în eroare consumatorii pentru că berea este în conştiinţa lor un produs sută la sută natural. Astfel de produse ar trebui denumite băuturi slab alcoolizate tip bere", este de părere preşedintele Asociaţiei pentru Protecţia Consumatorilor din România, Costel Stanciu.
Conform legii purităţii berii, poate fi numită bere doar băutura făcută din apă, malţ, flori de hamei şi drojdie.
"Orice altceva nu este bere. În timp, tehnologia a evoluat, iar procedurile tradiţionale de fabricaţie nu se mai respectă. Nu se mai folosesc flori de hamei, ci extracte de hamei, iar berea foarte ieftină, la pet, are diverşi adjuvanţi pentru menţinerea spumei. La o bere fermentată normal, spuma stă puţin, doar zece secunde", explică prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare din Bucureşti.
Specialistul avertizează că, atunci când este băută în cantităţi mari (peste jumătate de litru pe zi), berea de proastă calitate, bogată în aditivi, poate cauza steatoză hepatică (încărcarea cu grăsime a ficatului), boală care poate degenera în ciroză. (Evenimentul zilei)
