Odată cu impunerea embargoului rusesc, surplusul de produse lactate de pe piața europeană a ajuns în România. Așa se face că producătorii polonezi, cehi, și chiar unguri aduc pe rafturile din magazinele românești produse cel puțin dubioase.
Lapte care este, de fapt, zer?
Așa ajungem să cumpărăm de la raftul de lactate un litru de lapte cu 1,99 lei. "Am făcut mai multe campanii de informare și de avertizarea asupra acestor produse. Cine a avut urechi să audă, a auzit. Cine nu a auzit, încă se duce în supermarket și cumpără zer în loc de lapte. Nu vorbesc prostii, am proprietatea termenilor. Este imposibil să dai 2 lei pe un litru de lapte adus să zicem din Polonia, lapte care a fost ulterior pasteurizat și apoi ambalat. Nu vreau să mai iau în calcul și trasportul lui din țara de origine. În mod cert, în acea cutie nu veți găsi 100% lapte. Nu vă păcăliți singuri crezând că ați făcut o mare economie de preț", avertizează Dorin Cojocaru, președintele APRIL.
Așezate la raft lângă produsele românești
Deși nu respectă regulile de etichetare obligatorii în România, aceste produse aduse din Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, sunt amplasate lângă produsele românești. "Este inutil să vă spun că magazinele de discount sunt insensibile și nici măcar nu te bagă în seamă atunci când vrei să le atragi atenția asupra faptului că primesc în magazin și asează la raft produse lactate, cu denumiri dubioase. Este cazul, spre exemplu, al celebrului cașcaval Gouda, întâlnit la raft cu această denumire și care ar trebui să fie acea brânză olandeză foarte consumată în țara de origine și care se obține doar din lapte de vacă pasteurizat. În România, la unele magazine, un produs etichetat ca fiind cașcaval Gouda are o rețetă "proprie", care include coloranți artificiali – caroteni, care nu au nimic în comun cu rețeta originală", sublinează reprezentatul procesatorilor de lapte din România.
Obținut din opărirea cașului
Președintele Asociației Patronale Române a Industriei Laptelui subliniază faptul că pe etichetă se poate folosi denumirea de cașcaval doar pentru produsele obținute exclusiv prin opărirea cașului. "Conform legislației în vigoare, ca să poți folosi denumirea de cașcaval, alimentul trebuie să fie obținut prin opărirea cașului. Orice alt ingredient trecut pe etichetă înseamnă că acel produs în mod cert nu este cașcaval și acel producător nu are dreptul să folosească denumirea de cașcaval. Cu toate aceastea, rafturile magazinelor din București și nu numai, sunt pline de astfel de produse. Este adevărat că puterea de cumpărare a românilor este foarte scăzută. De cele mai multe ori credem că suntem prea săraci ca să ne putem permite să mâncăm sănătos", a explicat Dorin Cojocaru un posibil motiv pentru care falsul cașcaval se vinde bine în România.
Președintele APRIL subliniează că este esențial ca, atunci când mergem la cumpărături, să citim eticheta produselor pe care le punem în coș. Cu siguranță, ingredientele suspecte ne vor pune pe gânduri și ne vom putea da seama singuri de calitatea sau lispa calității în cazul unor alimente.
Citeste mai departe, pe Agrointel
