Decizia Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) în procesul Bărbulescu vs România a fost publicată marţi.
Bogdan Bărbulescu a reclamat faptul că, în perioada în care era angajat în cadrul unei companii private, i-au fost monitorizate convorbirile purtate prin mesageria electronică, context în care a fost acuzat de către angajator că a folosit internetul în scop personal. Bărbulescu a negat acest lucru, invocând folosirea internetului în relaţia cu clienţii, relateaza Digi24.
În ciuda acestui fapt, Bărbulescu a fost concediat pe motiv de încălcare a regulamentului intern care interzicea folosirea resurselor companiei în scopuri personale.
Angajatorul și-a justificat decizia de concediere prin faptul că inginerul român a folosit mesageria electronică nu doar în scop profesional, ci și pentru a comunica cu fratele său și cu iubita sa.
Bogdan Bărbulescu a dat compania în judecată, dar instanţele din România nu i-au dat dreptate.
În consecinţă, el s-a adresat CEDO.
În decizia emisă, CEDO apreciază că un angajator nu comite niciun abuz verificând dacă salariații săi își îndeplinesc atribuțiile profesionale în timpul orelor de lucru. De altfel, angajatorul a accesat contul de mesagerie electronică al reclamantului gândindu-se că acesta conține comunicațiile cu clienții, se arată în motivarea hotărârii Curţii.
CEDO a apreciat că în acest caz nu a fost încălcat art. 8 din Convenţie, privind respectarea dreptului la viaţa privată şi a familiei.
Totodată, CEDO a arătat că justiția română a păstrat un echilibru corect între interesele angajatorului și respectarea caracterului confidențial al corespondenței private, întrucât în instanță s-au folosit numai transcripturi ale convorbirilor ce dovedeau că salariatul a folosit calculatorul companiei în interes personal în timpul programului de lucru, iar identitatea persoanelor cu care s-au purtat acele convorbiri nu a fost divulgată.
