Maximul eclipsei va putea fi observat din mijlocul Oceanului Pacific, când timp de 5 minute și 20 de secunde va fi întuneric total - asta în jurul orei 22.30, ora României - iar Soarele va fi la 47 de grade deasupra orizontului. Umbra Lunii va traversa oceanul și va atinge zonele de uscat din Argentina si Chile la apusul Soarelui. Până aici însă va trece și peste Insula Paștelui unde majoritatea vânătorilor de eclipse și-au instalat cartierul general. De acolo grupurile Ciclope de la Universitatea Politehnica din Madrid și Shelios din Insulele Canare vor transmite fenomenul astronomic pe Internet.
Trebuie spus că nicio fază parțială a eclipsei nu se vede din Europa. Ar mai fi un amănunt: vorbim despre un fenomen astronomic care are loc la exact 19 ani de zile de la eclipsa totală de Soare de la 11 iulie 1991.
Cu toate că teoretic, o eclipsă de Soare se produce după un tipar cunoscut bine de împătimiții cerului, observarea pe viu a fenomenului este unică. S-ar putea spune că este un dar pe care natura îl face către toți privitorii, oameni obișnuiți, astronomi amatori sau profesioniști în studiul științific al astrelor. Poate că de aceea după ce ai văzut o eclipsă de Soare, vrei să o vezi pe următoarea, și tot așa.
Jay M. Pasachoff, profesor de astronomie și directorul Observatorului Hopkins (SUA) - de asemenea președintele grupului de lucru asupra eclipselor de Soare din cadrul Uniunii Astronomice Internaționale - ne-a declarat prin email: "Am observat până acum 50 de eclipse de Soare din care 28 totale. Soția mea, Naomi Pasachoff, a observat 26 de eclipse de Soare, din care 15 totale". Trebuie spus că prof. Pasachoff a vizitat România cu ocazia eclipsei din 11 august 1999. Acum el se află împreună cu un grup de studenți de la Williams College în drum spre Insula Paștelui unde cu ocazia eclipsei va realiza o serie de cercetări asupra Soarelui. (Sursa: stiintaazi.ro)
