Radu Cajvăneanu, vicepreședinte executiv al Asociației pentru Protecția Consumatorilor Botoșani, a participat vineri la o întâlnire de lucru cu titlul: ” Parteneriatul pentru Guvernare Deschisă / OGP Analiza provocărilor proceselor inovative pentru eficientizarea participării la deciziile administrației publice”.
Întâlnirea a fost organizată de Secretariatul General al Guvernului
Din Program:
- Parteneriatul pentru Guvernare Deschisă (OGP). Coordonarea OGP România de către Secretariatul General al Guvernului. Obiectivele cuprinse în Planul Național de Acțiune 2020-2022
- Importanța și nevoia inovării proceselor participative. Exemple de bună-practică
- Prezentarea concluziilor rezultate din analiza chestionarelor adresate instituțiilor publice și organizațiilor neguvernamentale ”Evaluarea practicilor administrației publice centrale și locale în procesul de luare a deciziei și asigurării accesului la informații de interes public”.
În cadrul întâlnirii, vicepreședintele APC Botoșani a felicitat organizatorii pentru inițiativa organizării unor astfel de reuniuni, fie și în mediul online. El a mulțumit organizatorilor pentru că o serie de propuneri făcute de APC Botoșani în anul 2021, în cadrul unor reuniuni similare, au fost în cele din urmă rezolvate.
Este vorba de apariția unor liste cu medicamente de primă necesitate care trebuie să se afle în farmacii și îmbunătățirea condițiilor de asistență medicală pentru pacienți, îndeosebi pacienții cu suferințe cronice.
Radu Căjvăneanu a evidențiat colaborarea bună între APC Botoșani și unele instituții locale, spre exemplu instituția prefectului Botoșani, prin Consiliul consultativ pentru protecția consumatorilor. În același timp a deplâns situația organizațiilor neguvernamentale al căror număr se împuținează de la an la an.
Dovadă sunt târgurile ONG organizate cu mult succes în țară și la Botoșani în anii precedenți, cu participarea a zeci de organizații neguvernamentale, panouri, mini expoziții, spectacole, demonstrații practice, tabere de corturi și alte manifestări la sală sau aer liber.
Aceste târguri nu se mai desfășoară de câțiva ani de zile datorită, în primul rând, reducerii numărului organizațiilor neguvernamentale cât și reducerii posibilităților de finanțare a acestora. Fenomenul este vizibil și pe saitul destinat organizațiilor neguvernamentale - județul Botoșani unde apar numai șapte organizații locale http://conect.gov.ro/w/judetul-botosani/ .
În strânsă legătură cu criza organizațiilor neguvernamentale locale a fost evidențiată și birocratizarea excesivă pentru obținerea finanțărilor ONG. Astfel documentația necesară pentru depunerea candidaturii în cadrul unui proiect cultural, de exemplu, este de câteva ori mai complicată decât documentația solicitată pentru înscrierea pe portalul de finanțare al Comisiei Europene.
Alte probleme ridicate de reprezentantul APC Botoșani care au fost expuse și în cadrul unor întâlniri cu organizațiile de consumatori europene.
Există tipuri de discriminare a cetățenilor despre care se vorbește mai puțin: discriminarea pe criterii geografice, cum este cazul locuitorilor din zona Moldovei românești, discriminare economică, valabilă în cadrul aceleiași zone, discriminarea vârstnicilor, discriminarea cetățenilor care au datorii și nu pot să și le plătească.
În ceea ce privește discriminarea pe criterii de vârstă a fost adusă la cunoștință stuația a mii de cetățeni din județul Botoșani, în special din zona rurală, care au ajuns la vârste înaintate, nu mai pot să își lucreze pământul, copiii lor sunt plecați în străinătate și trăiesc la limita supraviețuirii. Un alt exemplu este și migrația masivă din zona Moldovei către alte țări din Europa. O consecință inedită a unui astfel de fenomen este următorul aspect: cursele aeriene din Italia către aeroporturi din zona Moldovei românești au ajuns să coste de trei ori mai mult decât cursele în orice alte capitală europeană datorită fluxurilor migratorii.
În final au fost făcute propuneri privind realizarea unui concurs intitulat ”Orașe în dialog” pentru creșterea eficienței unui dialog cu cetățenii:
”Propunem realizarea la nivel național și respectiv regional a unui concurs intitulat e.g. ”Orașe în dialog”. În cadrul concursului vor putea fi stabilite criterii pe baza cărora să se facă o departajare a orașelor de diverse categorii în privința existenței și eficienței unui dialog real cu cetățenii. Exemple: practicarea unor metode de consultare publică și participare deliberativă precum: dezbaterile publice, grupurile de lucru comune, atelierele de lucru și conferințele, sesiuni de brainstorming, forumuri deliberative.
În al doilea rând, metode moderne, eficiente și transparente de comunicare cu cetățenii: pagini web funcționale, informare directă a organizațiilor și grupurilor de interes ale cetățenilor, colaborare cu media, transmiterea ședințelor oficiale pe internet, publicații electronice tipărite, centre de informare pentru cetățeni, spații de afișaj în instituții.
Și în sfârșit activarea de la nivel inter-instituțional (administrații + ONG) a unor chei de control prin care să fie verificat modul în care dialogul cu cetățenii este unul real și nu formal. Spre exemplu: numărul de proiecte propuse de organizațiile societății civile, proporția și valoarea acestora, realizarea efectivă, opinii ale beneficiarilor că proiectele au fost realizate nu doar de dragul de a se cheltui niște bani și au îndeplinit criteriile de performanță și nevoile cetățenilor.
În final se pot acorda diplome care pot stabili un clasament al orașelor de diferite categorii (capitale de județ, municipii, orașe mici și mijlocii) potrivit criteriilor existente.”, a declarat Radu Căjvăneanu, vicepreședinte executiv Asociația pentru Protecția Consumatorilor (APC) Bptoșani.