DeÈ™i existaseră zvonuri că modificarea legislaÈ›iei ar putea avea loc într-una din ultimele luni ale anului trecut, nimeni nu È™tie, pentru moment, cum va arăta noua legislaÈ›ie a muncii; de bănuit, însă, este uÈ™or, întrucât actualul ministru, Mariana Câmpeanu, declara în urmă cu câteva luni că modificările aÈ™teptate se regăsesc într-un studiu realizat de Blocul NaÈ›ional Sindical È™i coordonat de fostul ministru social-democrat Alexandru Athanasiu.
Studiul, intitulat "PiaÈ›a muncii, între eficiență economică È™i echitate socială", a fost prezentat pe larg de revista Capital în vară. AÈ™a cum ne declarau, la acea vreme, o serie de specialiÈ™ti în dreptul muncii schimbările preconizate sunt radicale È™i cu impact major asupra raportului angajat-angajator. Vorbim, în primul rând, de eliminarea criteriului performanÈ›ei în cazul concedierilor colective, ceea ce, în opinia Ancăi Grigorescu, partener în cadrul casei de avocatură Grigorescu Åžtefănică, "reprezintă un pas înapoi în raport cu starea actuală a pieÅ£ei", întrucât angajatorii pot ajunge în situaÈ›ia "de a păstra angajaÅ£i mai puÅ£in performanÅ£i în dauna celor foarte performanÅ£i, ceea ce va duce la imposibilitatea de a se redresa ÅŸi la măsura concedierii atât a angajaÅ£ilor performanÅ£i, cât ÅŸi a celor care sunt protejaÅ£i în baza unor criterii sociale". De asemenea, proiectul prevede nesancÈ›ionarea salariaÈ›ilor care nu ating obiectivele de performanță. Statutul perioadei de probă se schimbă (È™i nu neapărat în rău), la fel È™i al angajării pe perioadă determinată.
Potrivit Ancăi Grigorescu, "o parte a modificărilor, respectiv cele care clarifică aspecte interpretabile sau înlătură dificultăţile practice cu care aceÅŸtia se confruntă, vor fi bine primite de către angajatori. TotuÅŸi, aceste modificări sunt minore". În opinia avocatei (membră, de altfel, È™i a Camerei de ComerÈ› Româno-Americane, deci bună cunoscătoare a frământărilor investitorilor străini) "mediul de business manifestă îngrijorare faţă de proiectul de modificare a Codului muncii propus de Blocul NaÅ£ional Sindical ÅŸi susÅ£inut de Guvern. Multe dintre măsurile propuse afectează în mod grav flexibilitatea relaÅ£iilor de muncă promovată de angajatori ÅŸi rolul important al obiectivelor de performanţă în condiÅ£iile în care performanÅ£a stă la baza succesului angajatorului ÅŸi angajatului pe piaţă".
Pe fond, însă, îngrijorătoare este È™i apropierea Guvernului de o confederaÈ›ie sindicală (să nu uităm că ministrul pentru buget, Liviu Voinea, a fost, până de curând, colaborator al BNS) È™i disponibilitatea ministerului de resort de a însărcina această organizaÈ›ie cu schiÈ›area noului proiect de Cod al muncii, unul din stâlpii legislaÈ›iei autohtone.
Angajări previzibile, dar cu țărâita
Ce veÈ™ti spectaculoase mai aduce 2013 pentru piaÈ›a muncii? Cam niciuna. Majoritatea recrutorilor se declară resemnaÈ›i cu privire la noul an, de la care nu se aÈ™teaptă la nimic. La nimic extraordinar È™i, din fericire, la nimic din cale afară de nociv. Întrucât nu există în proiect nicio investiÈ›ie majoră, care să absoarbă forță de muncă specifică, domeniile în care se vor face angajări nu vor diferi mai deloc de cele care au generat grosul angajărilor anul trecut. Conform datelor furnizate de Institutul NaÈ›ional de Statistică, în 2012 cele mai "generoase" sectoare au fost, în primul rând, serviciile de suport È™i BPO (unde au fost recrutaÈ›i 35.000 de oameni, reprezentând o cincime din personalul total), IT (12.000 de angajaÈ›i, echivalând cu o creÈ™tere de 12%), retail (20.000 de noi angajaÈ›i) È™i industria auto (7.000). Pe hârtie, unul dintre cele mai înfloritoare domenii pare a fi cel al construcÈ›iilor, unde numărul angajaÈ›ilor a crescut, în doar 12 luni, cu 26.500. Din păcate, în acest caz, este vorba de o cifră înÈ™elătoare: actualul Cod al muncii, intrat în vigoare în mai 2011, a înăsprit drastic pedepsele pentru companiile care recurg la forță de muncă fără forme legale. Cum în construcÈ›ii se regăseau cei mai mulÈ›i angajaÈ›i "la negru", creÈ™terea raportată în 2012 este determinată mai degrabă de ieÈ™irea la suprafață a acestor contracte de muncă decât de un boom imprevizibil al celei mai oropsite, azi, industrii din lume.
În prezent, potrivit ultimului buletin lunar al Comisiei Europene, în cel de-al treilea trimestru al anului (ultimul pentru care există date disponibile), în România È™omajul a crescut cu aproape 1%, pondere depășită doar de cele trei state baltice.
Sursa: capital.ro
