AdministraÅ£ia NaÅ£ională „Apele Române" (ANAR) ÅŸi Hidroelectrica au reuÅŸit să menÅ£ină coeficientul de umplere de peste 70%, în principalele 40 de lacuri (cu folosinţă complexă), adică la 73,61%, informează ANAR într-un comunicat remis marÅ£i AGERPRES.
Conform sursei citate, rezerva (strategică) în principalele 40 de lacuri este 3,19 miliarde de metri cubi de apă, în scădere faţă de 3,45 miliarde cât era la începutul lunii iulie 2022, iar aceasta poate asigura necesarul de apă pentru toÅ£i beneficiarii care se alimentează din sursa de apă de suprafaţă.
„Fiecare folosinţă îÅŸi stabileÅŸte pragurile ÅŸi debitele care pot fi restricÅ£ionate. Acestea sunt parte integrantă din Planurile de restricÅ£ii care se aplică gradual conform celor trei trepte, cu respectarea legislaÅ£iei în vigoare", se menÅ£ionează în comunicat.
ReprezentanÅ£ii AdministraÅ£iei NaÅ£ionale „Apele Române" fac apel la calm ÅŸi responsabilitate socială în direcÅ£ia folosirii raÅ£ionale a resurselor de apă ÅŸi pe cât posibil a economisirii acestora.
„Nu uitaÅ£i de recomandările noastre din ghidul de economisire a apei", atenÅ£ionează reprezentanÅ£ii ANAR.
Potrivit sursei citate, debitul Dunării la intrarea în Å£ară este de 1.860 mc/s, fiind la mai puÅ£in de jumătate faţă de media multianuală a lunii august (4.300 mc/s).
Conform prognozei emise de Institutul NaÅ£ional de Hidrologie ÅŸi Gospodărire a Apelor (INHGA), debitul la intrarea în Å£ară (secÅ£iunea BaziaÅŸ) va fi în creÅŸtere ÅŸi va ajunge în jurul valorii de 2.000 mc/s în data de 8 august.
La staÅ£ia hidrometrică de la Cernavodă a fost atinsă prima treaptă de avertizare (de restricÅ£ii) ÅŸi mai sunt 0,77 cm până la atingerea treptei II. Treapta I înseamnă o monitorizare mai atentă a evoluÅ£iei nivelurilor pe Dunăre ÅŸi în bazinul de aspiraÅ£ie al centralei de la Cernavodă, în perioada următoare.
Conform datelor ANAR, Centrala de la Cernavodă a fost oprită în 2003, când Dunărea avea la intrarea în Å£ară un debit de 1.800 mc/s.
Reprezentanţii ANAR precizează că 779 de localităţi sunt alimentate restricţionat la nivel naţional.
Conform Raportului de monitorizare realizat de specialiÅŸtii AdministraÅ£iei NaÅ£ionale „Apele Române", precum ÅŸi de la nivelul AdministraÅ£iilor Bazinale de Apă, în special în zona oraÅŸelor mici ÅŸi a satelor din Moldova continuă fenomenul de secetă.
Cele mai afectate judeţe sunt Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Suceava, Neamţ, Bacău şi Vrancea. Aici, apa este asigurată fie din sursa de apă de suprafaţă, fie din subteran.
La nivel naÅ£ional, sunt 364 de localităţi (din 26 judeÅ£e: BotoÅŸani, IaÅŸi, Vaslui, GalaÅ£i, Suceava, NeamÅ£, Bacău, Vrancea, MaramureÅŸ, Satu-Mare, Hunedoara, Alba, Ilfov, Olt, Teleorman, BraÅŸov, Harghita, ArgeÅŸ, Giurgiu, DâmboviÅ£a, Buzău, IalomiÅ£a, Dolj, Gorj, Bihor ÅŸi Arad) alimentate restricÅ£ionat din sursa de apă de suprafaţă, respectiv 415 din foraje/fântâni (din 12 judeÅ£e: BotoÅŸani, IaÅŸi, Vaslui, GalaÅ£i, Bacău, Suceava, Vrancea, Olt, Gorj, Dolj, Hunedoara, MaramureÅŸ).
„Facem precizarea că reÅ£elele de alimentare cu apă aparÅ£in operatorilor de apă-canal ÅŸi aceÅŸtia sunt cei care stabilesc restricÅ£iile în alimentarea cu apă în funcÅ£ie de fiecare caz în parte", se precizează în comunicat.
Din cele 80 de secÅ£iuni de monitorizare a secetei hidrologice, la 16 secÅ£iuni s-au înregistrat debite sub debitul necesar pentru satisfacerea cerinÅ£elor sub aspect cantitativ, respectiv în bazinele hidrografice SomeÅŸ-Tisa, Olt, CriÅŸuri, Jiu, ArgeÅŸ-Vedea, Siret ÅŸi în special în bazinul hidrografic Prut-Bârlad. În afara secÅ£iunilor de monitorizare a secetei, în secÅ£iunile a 23 staÅ£ii hidrometrice din râuri (sectoare/tronsoane de râuri) sunt secate (SomeÅŸ-Tisa, CriÅŸuri, MureÅŸ, Banat, Olt, Siret ÅŸi Prut).
Conform INHGA, debitele au fost în general în scădere, exceptând cursul mijlociu ÅŸi inferior al Siretului ÅŸi cursurile inferioare ale râurilor: SomeÅŸ, TimiÅŸ, IalomiÅ£a, Suceava, Moldova, BistriÅ£a, TrotuÅŸ, Putna, Râmnicu. Sărat ÅŸi Buzău, unde au fost în creÅŸtere prin propagare. Pe râurile din bazinul Bârladului ÅŸi pe cursul mijlociu al Prutului, debitele au fost relativ staÅ£ionare.
Debitele medii zilnice se situează în general la valori sub mediile multianuale lunare, cu coeficienÅ£i moduli cuprinÅŸi între 30-80%, mai mari (peste 100%) în bazinul IalomiÅ£ei, bazinul superior al Oltului, pe cursurile superioare ale Târnavelor, pe unii afluenÅ£i ai ArgeÅŸului superior (râul Târgului, ArgeÅŸel) ÅŸi pe râurile din Dobrogea ÅŸi mai mici (sub 30%) pe cursul Siretului, pe râurile din bazinele hidrografice: Amaradia, OlteÅ£, Bârlad ÅŸi Jijia.
Debitele vor fi în general în scădere, exceptând râurile din bazinul Bârladului unde vor fi relativ staÅ£ionare. Sunt posibile mici creÅŸteri de niveluri ÅŸi debite pe unele râuri mici din zonele de deal ÅŸi munte din nordul ÅŸi centrul ţării, ca urmare a precipitaÅ£iilor, slabe cantitativ, prognozate.
„Planuri de restricÅ£ii sunt întocmite pentru fiecare tronson de râu în cazul utilizatorilor ale căror capacităţi de exploatare ale resursei de apă sunt diminuate, în funcÅ£ie de specificul activităţii acestora ÅŸi al economiei în ansamblu", se mai spune în comunicat.
Printre criteriile în aplicarea planului de restricÅ£ii se află: reducerea treptată a alimentării cu apă pentru irigare, Å£inând cont de posibilităţile practice (reducerea la circa 50% a alimentării cu apă pentru culturile de câmp; reducerea totală a alimentării cu apă pentru culturile de orez.
Pe lista de criterii se mai află reducerea totală a alimentării cu apă pentru culturile de câmp ÅŸi culturile de orez ÅŸi îndeplinirea cerinÅ£elor numai pentru culturile de legume, precum ÅŸi reducerea temporară, cu maximum până la 50%, a debitului minim pentru debit ecologic.
De asemenea, se ia în calcul reducerea alimentării cu apă alocată unităţilor de pescuit, precum ÅŸi reducerea treptată a alimentării cu apă pentru utilizări industriale (după epuizarea tuturor posibilităţilor de raÅ£ionalizare a utilizării apei, inclusiv efectuarea de revizii, reparaÅ£ii etc.), conform programelor preliminare de restricÅ£ii elaborate de beneficiari.
Printre criterii se află restrângerea parÅ£ială sau totală a alimentării cu apă a unităţilor industriale, care sunt strâns legate de poluarea apei, precum ÅŸi restrângerea intermitentă a alimentării cu apă a centrelor populate, a unităţilor de servicii populaÅ£iei, precum ÅŸi a unităţilor zootehnice.
În cazul deficitului de alimentare cu apă, cauzat de secetă prelungită - secetă hidrologică sunt stabilite unele praguri, respectiv Faza normală (Treapta I) - când alimentarea cu apă este mai mare sau cel puÅ£in egală cu pragul debitului prealertă, dar poate asigura cerinÅ£ele de apă ale utilizatorilor.
Conform ANAR, Faza de atenÅ£ie/Avertizare (Treapta II) este atunci când alimentarea cu apă este în scădere, dar poate asigura debitul minim necesar utilizatorilor, iar Faza de restricÅ£ii (Treapta III) când alimentarea cu apă este mai mică decât debitul minim necesar utilizatorilor.