"Cauza noastră e sfântă. Mă gândesc la acei oameni trimişi în administraţiile locale. Avem o responsabilitate, ne-am asumat o sarcină. Aici în administraţie putem crea bazele automiei. Doresc ca hotărârile adoptate aici să fie respectate. Vrem să construim viitorul Parlament Secuiesc", a declarat vicepreşedintele Consiliului Naţional Secuiesc, Ferenc Csaba.
În ceea ce priveşte oficializarea limbii maghiare, proiectul adoptat spune că limba maghiară este limbă oficială în Ţinutul Secuiesc, având un statut identic cu limba oficială a statului, orice cetăţean cu domiciliul în Ţinutul Secuiesc are dreptul să folosească liber şi în aceleaşi condiţii ambele limbi, atât în scris, cât şi oral. De asemenea, Comisia Permanentă a Adunării Aleşilor Locali din Ţinutul Secuiesc, împreună cu specialiştii autorităţilor publice, va stabili lista acelor funcţii publice care se pot ocupa numai de către persoane care cunosc ambele limbi.
De asemenea, participanţii au mai votat ca ziua de 15 martie (când se sărbătoreşte Ziua Maghiarilor de Pretutindeni,n.r) să fie declarată sărbătoare oficială cu caracter local şi să fie zi liberă, precum şi înaintarea către Parlamentul Europei a unui memorandum, prin care se cere numirea unui raportor european pentru această zonă.
Reprezentanţii UDMR şi PCM au organizat anul trecut două astfel de adunări ale aleşilor locali din Secuime, primii la Miercurea Ciuc şi ceilalţi la Odorheiu Secuiesc. Cu acele ocazii, la Adunarea UDMR a fost adoptată o proclamaţie pentru Ţinutul Secuiesc şi un memorandum pentru statutul special de administraţie publică şi dezvoltare a Ţinutului Secuiesc, iar la Adunarea organizată de PCM şi CNS la Odorheiu au fost adoptate hotărâri privind organizarea de referendumuri locale, simbolurile Ţinutului Secuiesc, instituţionalizarea Adunării Aleşilor Locali din Ţinutul Secuiesc şi altele.
În total, PCM şi CNS au 500 de aleşi locali în cele trei judeţe. Adunarea s-a încheiat cu intonarea imnurilor Ungariei şi al celui secuiesc.
Realitatea.net
