Primul pas a fost facut printr-o asociere de tip public-privat, fara licitatie, intre firma si un consiliu local. Firma se obliga sa monteze radare si sa le intretina, iar primaria - sa aprobe asocierea si instalarea radarelor. In pasul doi, echipamentele au fost conectate la un server oferit in "comodat" Politiei Rutiere din judetul respectiv, autoritatea care emite amenzile.
Costurile sunt suportate de societate, iar incasarile se impart, in procente "confidentiale", intre primaria unde se afla radarul si companie. Potrivit politistilor rutieri, numarul mediu de autoturisme care depasesc limita legala de viteza este de 1.000 pe zi. O afacere extraordinara, daca ne gandim ca firma nu face decat sa intretina sistemul IT.
Primul venit, primul servit!
Prima firma care a pus pe picioare in Romania afacerea amplasarii pe drumurile nationale si gestionarii camerelor de luat vederi este Codec Spat SRL din municipiul Cluj-Napoca. Societatea apartine unor oameni de afaceri inclusi in topurile milionarilor romani si a reusit sa se intinda peste mai mult de jumatate din judetele tarii. Actionarii firmei sunt Baldi Nicolae Dan Pop (45%) - fost actionar la Astral Telecom, actualul UPC, Eugeniu Alexandru Meciu (50%) - printre altele actionar la IMOFINANCE si director la Banca Transilvania - si Petruta Mariana (5%), care este si director al societatii. In urma cu doi ani, societatea a venit cu ideea asocierii cu autoritatile locale, bazandu-se pe legislatia deficitara si lipsa metodologiei de aplicare pe acest segment, la vremea respectiva. Codec Spat a incheiat protocoale de colaborare cu mai multe primarii, fara nicio licitatie.
Trebuie insa mentionat ca, si in cazul in care contractele s-ar fi atribuit prin licitatie, singurul participant ar fi fost tot Codec Spat, intrucat firma a inventat aceasta afacere si a fost, o buna perioada, unicul jucator de pe piata.
Actionarii firmei, oameni de afaceri versati, au stiut bine in ce domeniu intra si au exploatat vidul legislativ in privinta montarii radarelor fixe, bucurandu-se si de sprijinul Politiei Rutiere. Mai mult decat atat, spun surse din administratia judeteana clujeana, oamenii de afaceri aflasera chiar si de esecul unui proiect initiat de politie si derulat in colaborare cu o organizatie neguvernamentala. Sursele noastre au aratat ca, atunci cand a intrat in joc, firma privata - care stia in detaliu tot ce se intamplase - a pretins comisioane mult mai mari. Reprezentantii Codec Spat nici nu au confirmat, dar nici nu au infirmat informatiile.
Intrebata despre aceste comisioane si modul de derulare a afacerii, Mariana Petruta, administratorul societatii Codec Spat, s-a ferit de explicatii: "Nu pot sa fac niciun fel de precizari. Nu avem de facut niciun comentariu".
Fara licitatie
Timp de mai bine de un an, firma clujeana a incheiat contracte pe banda rulanta cu autoritatile locale si judetene, fara sa se autosesizeze cineva. Din zecile de localitati unde se afla aparatele de masurare a vitezei si identificare a masinilor, niciun primar nu pare sa fi sesizat afacerea derulata chiar sub nasul sau. De fapt, atat primariile, cat si Politia Rutiera - institutii ale statului - sunt acoperite prin sintagma "interesului civic". Asa s-a ajuns ca, in lipsa unei concurente reale, primarii sa accepte procente cuprinse intre 10 si 50% din valoarea amenzilor, in vreme ce "grosul" sumelor incasate merge catre compania privata.
Primariile din judetul Cluj, primele care au fost vizate de radarele firmei Codec Spat, au fost deja sanctionate cu amenzi de Agentia Nationala de Monitorizare a Achizitiilor Publice, pentru nerespectarea procedurilor de achizitie, dar si pentru ca in contracte nu era detaliat procentul din incasari. Primarii au respins acuzatiile, argumentand ca nu sunt servicii publice, deci nu intra sub incidenta Ordonantei 34/2006, ce reglementeaza achizitiile. Si afacerea a continuat.
Concurenta "benefica"
Problemele au inceput sa apara cand pe piata a intrat o noua companie. Tot din Cluj-Napoca, tot cu aceeasi activitate: Benefic SA. Aceasta ii are ca actionari pe Lucian Lorin Sintamarian (35%), Gheorghe Dorel Coldea (15%), Ioan Radu Badiu (35%) si Horia Florin Geomolean (15%). Administratorul firmei este Lorin Lucian Sintamarian. Firma Benefic a incheiat initial contracte in alte locatii decat cele "acontate" de Codec. Scandalul a devenit iminent din momentul in care achizitiile au inceput sa se faca prin licitatie, intrucat Codec si Benefic erau singurele firme care prestau astfel de servicii in Romania. Codec a deschis lupta pentru suprematie si a sesizat nereguli in zece situatii, iar sicanele au ajuns de 12 ori in analiza Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor.
Acum, administratorul firmei Benefic spune ca afacerea nu mai este atat de banoasa precum pare. A fost foarte profitabila doar pentru concurentii lor, care au incheiat primele contracte fara licitatie si la comisioane foarte mari, lasa sa se inteleaga Lorin Lucian Sintamarian.
"Astazi avem intre 150 si 200 de contracte incheiate pentru montarea unor astfel de camere. Pentru noi nu este o afacere chiar atat de buna, deocamdata. Suntem pe piata doar de un an si am fost nevoiti sa coboram foarte mult procentul cerut la prestarea serviciilor, pentru a putea incheia contracte. Ceilalti (Codec - n.r.) le-au facut asa cum s-a putut si, din cate am inteles, sunt primarii care au acceptat, la negocieri, sa primeasca doar 12% din incasari", spune Sintamarian.
Pe de alta parte, explica el, la noi legea este permisiva si colectarea debitelor se face greoi sau deloc, iar costurile sunt destul de mari, de la intretinerea sistemului pana la trimiterea fizica a scrisorilor. "Va dau un exemplu: o recomandata cu confirmare de primire este taxata cu 8,8 lei, cateodata trebuie sa trimitem chiar si opt plicuri. Noi actionam si in Ungaria, dar, cu parere de rau va spun, lucrurile functioneaza altfel acolo, din toate punctele de vedere", arata Lorin Sintamarian.
Chiar si asa, trebuie spus ca afacerea nu este chiar de lepadat: o amenda a ajuns la cateva sute de lei, iar volumul de activitate este inca urias. Un calcul simplu arata ca profiturile realizate astfel trec uneori de 1.000 de euro/camera/zi.
Politia Rutiera face tot
Sistemul este simplu, iar statisticile arata ca instalarea aparaturii de monitorizare a traficului scade numarul accidentelor la jumatate in primul an. Tiparnita de amenzi este potentata de firma care detine aparatura, contractul cu primaria si protocolul de utilizare a sistemului cu Politia Rutiera din judetul respectiv.
De fapt, Politia Rutiera face toata treaba. Camera video cu radar inregistreaza datele si le trimite prin canal securizat de comunicare la dispeceratul politiei - pus la dispozitie de firma privata, prin contract de comodat. Dupa ce agentul constatator verifica numarul de inmatriculare, se solicita datele conducatorului auto printr-o adresa a Politiei Rutiere, toate costurile fiind suportate de firma privata. Apoi se introduc datele in sistem si se elibereaza procesul verbal. Doar 30% din chitantele de plata a amenzilor se mai intorc la IPJ si cam acelasi este procentul de incasare la primarii.
"Noi nu avem nicio legatura cu partea de business a acestui sistem. Exista o metodologie ce trebuie respectata, iar usa este deschisa pentru toti", arata subcomisarul Marian Zane de la IGPR. El spune ca politia este preocupata doar de doua aspecte: pe de-o parte, chiar daca volumul de munca al agentilor creste considerabil, in zona monitorizata scade la jumatate numarul accidentelor in primul an. Pe de alta parte, toate echipamentele sunt puse la dispozitia IGPR fara niciun cost. Reprezentantul politiei sustine ca doar agentii au acces la datele cu caracter personal.
"Din punctul nostru de vedere, cu cat sunt mai multe astfel de camere, cu atat va fi mai bine, iar cifrele o arata de la sine. In celelalte state ale Uniunii Europene o camera inregistreaza in medie 100 de contravenienti pe zi, la noi media este de 1.000", afirma subcomisarul Marian Zane.
Politistii spun cu parere de rau ca sistemul instalat pe DN1, gestionat integral de Ministerul Administratiei si Internelor, s-a dovedit foarte util, dar nu a putut fi extins la nivel institutional. Ei au tinut sa sublinieze ca, in mod miraculos, primarii colaboreaza mai bine cu firmele ce ofera procente simbolice decat cu sistemul gestionat de Politia Rutiera, care le aduce la bugetul local un procent de 100% din incasari.
"Politia Rutiera nu poate interveni in niciun fel asupra locatiilor stabilite prin protocolul dintre primarie si firma privata. Noi putem sugera doar, in cadrul sedintelor lunare, ce zone ar fi bine sa fie acoperite. Daca ei nu vor sa puna acolo radarele, noi nu avem nicio autoritate pentru a le corecta decizia", mai afirma reprezentantii Politiei Rutiere.
Pana in prezent, pe drumurile publice din Romania sunt gestionate de dispeceratele Politiei Rutiere 245 de camere de luat vederi cu radar (fixe si mobile), dar numarul lor este in continua crestere.
Sursa: Saptamana financiara
