Purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Banatului, preotul Lucian Florea a declarat corespondentului MEDIAFAX că IPS Nicolae Corneanu a murit, duminică noapte, la reşedinţa mitropolitană.
"Cu regret şi durere în suflet, anunţăm decesul IPS Nicolae, în această seară, în jurul orei 23.00. Dumnezeu să-l odihnească în pace", a spus Lucian Florea.
Trupul neînsufleţit al lui IPS Nicolae Corneanu va fi depus la Catedrala Mitropolitană din Timişoara, unde credincioşii îi vor putea aduce un ultim omagiu.
Mai mulţi credincioşi au mers, duminică noapte, la Catedrala Mitropolitană, unde au aprins lumânări, iar un steag negru, de doliu, a fost arborat la intrarea în lăcaşul de cult.
În urmă cu aproximativ două săptămâni, Nicolae Corneanu a fost internat la Institutul de Boli Cardiovasculare din Timişoara, după ce a acuzat o stare de rău, el fiind transportat cu ambulanţa la spital. Câteva zile mai târziu, starea de sănătate a acestuia s-a îmbunătăţit, astfel că, la dorinţa sa, a fost externat, reîntorcându-se la reşedinţa mitropolitană unde urma să fie consultat zilnic de medici.
Şi în luna iulie, mitropolitul Banatului a fost internat la Institutul de Boli Cardiovasculare din Timişoara, în urma unei hipoglicemii făcute pe fondul unei răceli acute, el având şi probleme cardiace şi fiind bolnav de diabet de mai mulţi ani.
Născut în 21 noiembrie 1923, în Caransebeş, într-o familie de preoţi, Nicolae Corneanu a urmat cursurile şcolii elementare şi pe cele liceale la Caransebeş, apoi s-a înscris la Facultatea de Teologie din Bucureşti. După absolvirea facultăţii s-a înscris la doctorat, iar în 30 iunie 1949 şi-a susţinut teza cu titlul: "Viaţa şi petrecerea Sfântului Antonie cel Mare. Începuturile monahismului creştin pe Valea Nilului", sub coordonarea regretatului profesor Ioan G. Coman.
În anul 1960 a fost hirotonit preot de către Patriarhul Teoctist, pe atunci episcop-vicar patriarhal, iar la 15 decembrie acelaşi an Colegiul Electoral Bisericesc l-a ales episcop al Aradului, Ienopolei şi Hălmagiului. A fost hirotonit arhiereu în biserica "Sfântul Spiridon Nou" din Bucureşti, în 15 ianuarie 1961, de către Patriarhul Justinian, instalarea în funcţia de episcop al Aradului având loc în 22 ianuarie acelaşi an, în Catedrala Episcopală din Arad. În 17 februarie 1962, acelaşi Colegiu Electoral al Patriarhiei Române l-a ales în scaunul vacant de arhiepiscop al Timişoarei şi Caransebeşului şi mitropolit al Banatului.
Numele lui IPS Nicolae Corneanu a aparut, de-a lungul timpului, în mai multe scandaluri, în anul 2008 solicitându-se chiar caterisirea mitropolitului.
Astfel, imediat după Revoluţia din Decembrie 1989, în unele cercuri, în special ale revoluţionarilor, se vorbea tot mai pronunţat că din ordinul său ar fi fost închise porţile Catedralei Mitropolitane în decembrie `89, iar din această cauză zeci de tineri au murit împuşcaţi pe scările acesteia. Aceste speculaţii au fost, însă, respinse în mai multe rânduri de IPS Nicolae.
În anul 2007, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a stabilit că mitropolitul Banatului a colaborat cu fosta Securitate. Conform CNSAS, acesta ar fi început colaborarea cu fosta Securitate încă din anul 1950 şi ar fi oferit informaţii sub numele de cod "Popa Vasile", "Popescu Ion/Ioan" şi "Munteanu Ioan".
IPS Nicolae nu a negat colaborarea cu fosta Securitate, el trimiţând CNSAS o scrisoare cu explicaţii.
"Din păcate, «am fost colaborator al poliţiei politice comuniste» nu din ianuarie 1950, ci din toamna anului 1948, când am fost arestat pe motivul de a fi adăpostit un aşa-zis «fugar» stabilit în Germania şi venit în ţară pentru a-şi revedea familia. Eliberat, s-a crezut că voi mai fi vizitat de alţi «fugari», care astfel ar fi fost şi ei prinşi. Obligat a purta legături cu cei care mă vizitau, am trecut din mână în mână, de la Siguranţă, apoi de la Securitate, care îmi cereau note scrise şi informaţii, până la Revoluţia din Decembrie 1989. Acceptarea acestei grele situaţii mi-a măcinat tot timpul conştiinţa şi de aceea imediat după Revoluţie am făcut declaraţii publice începând cu ianuarie 1990. Aşadar, n-am ce contesta, decât a repeta mereu părerea de rău pentru cele impuse şi acceptate", se arăta în scrisoarea adresată CNSAS.
Un an mai târziu, în 2008, în cadrul ceremoniei de sfinţire a Bisericii greco-catolice "Sfânta Maria Regina Păcii şi a Unitătii", IPS Nicolae a plecat din mijlocul credincioşilor şi a urcat la altar, cerând permisiunea de a se împărtăşi. Astfel, Excelenţa sa monseniorul Francisco-Javier Lozano, nunţiul apostolic în România, conform tradiţiei, i-a dat lui IPS Nicolae Sfântul Trup, după care i-a fost înmânat potirul cu Sângele Domnului, mitropolitul împărtăşindu-se singur.
Această situaţie a determinat protestul Patriarhiei Ruse, prin vocea mitropolitul Kirill, solicitând Bisericii Ortodoxe Române "să exprime un punct de vedere în legătură cu acest eveniment". De asemenea, mari duhovnici şi călugări de la Muntele Athos au protestat, solicitând caterisirea lui IPS Nicolae Corneanu.
Patriarhul Daniel a evitat iniţial un răspuns, refuzând să ia o decizie în întâlnirea Sinodului permanent din 6 iunie 2008 de la Mănăstirea Neamţ. În plenul următoarei şedinţe a Sinodului, IPS Nicolae şi-a recunoscut vina şi "şi-a cerut iertare şi a fost iertat", dupa cum se arăta în comunicatul emis de Sinod.
În mai 2011, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât să-i retragă mitropolitului Banatului dreptul de semnătură şi de decizie în problemele administrative după ce acesta nu mai participase de multă vreme la slujbele de la Catedrala Mitropolitană, din cauza bătrâneţii şi a problemelor de sănătate.
Ca urmare a acestei decizii, zeci de credincioşi au protestat mai multe zile în faţa Catedralei Mitropolitane din Timişoara. Credincioşii, dar şi primarul municipiului Timişoara au trimis scrisori deschise Patriarhiei Române, pentru a se reveni asupra deciziei, însă în zadar. Atribuţiile mitropolitului au fost încredinţate Arhiepiscopului Timişoarei, PS Paisie Lugojanul.
