Prima secţie de votare din străinătate s-a deschis în Auckland din Noua Zeelandă, vineri, 01.00 ora României, echivalentul orei locale 12.00. Tot noaptea au fost deschise şase secţii de votare în Australia, în oraşele Sidney, Melbourne, Brisbane, Canberra, Adelaide şi Perth.
Primii români care și-au exprimat opțiunea de vot sunt însă cei care au ales să voteze prin corespondență. Potrivit Biroului Electoral Central, din cei 41.000 de români care s-au înscris pentru votul prin corespondență, doar 25.000 au reușit să trimită plicurile. Un eșec major, așa cum a recunoscut și președintele Autoritații Electorale Permanente.
La alegerile prezidenţiale din acest an au fost organizate 835 de secţii de votare pentru românii din străinătate , de aproape trei ori mai multe decât la scrutinul din 2014 și aproape dublu față de europarlamentare.
Votul în diaspora se va desfăşura vineri, 8 / 22 noiembrie, între orele 12.00 – 21.00, sâmbătă, 9 / 23 noiembrie, între orele 7.00 – 21.00 şi duminică, 10 / 24 noiembrie, între orele 7.00 – 21.00.
În toate cele trei zile există posibilitatea de prelungire a votării până cel mai târziu la ora 23:59 pentru alegătorii care se află la sediul secţiei de votare la ora 21:00, precum şi pentru cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare.
Potrivit AEP, numărul total de cetăţeni români cu domiciliul în străinătate care figurează cu drept de vot la acest scrutin este doar de 715.752 de persoane, din care 101.000 în Germania.
Cu privire la numărul de votanți, cifrele prezentate de autoritățile române sunt în mod evident false.
Autoritatea Electorală a anunţat că numărul total de cetăţeni români cu domiciliul în străinătate care figurează cu drept de vot, la acest scrutin, este 715.752!
Iar acest lucru în ciuda faptului că MAE recunoștea că numărul total al românilor din srăinătate este de 9,7 milioane, dintre care 5,6 în diaspora! Deci din 10 milioane, doar 715.000 au drept de vot!
Potrivit cifrelor prezentate de AEP, cei mai mulţi români cu drept de vot în afara ţării ar fi în Republica Moldova, respectiv peste 230.900, şi Germania, peste 101.000. În Italia, susține AEP, sunt peste 62.000 de români cu drept de vot, în Statele Unite ale Americii peste 60.000, în Canada peste 43.000, în spaia peste 41.000, în Israel peste 38.000, în Ungaria peste 27.000, în Franţa peste 19.000, în Austria peste 18.000, iar în Belgia peste 6.800.
Potrivit legii, pot vota la secţiile de votare din străinătate cetăţenii români care în ziua alegerilor se află în afara ţării, indiferent de motivul prezenţei acestora pe teritoriul altei ţări – domiciliaţi, rezidenţi sau turişti.