La Unirea Principatelor, Moldova era mai dezvoltată decât Muntenia iar Iașul era mai bogat decât Bucureștiul.
Despre istoria economică a Moldovei a vorbit în emisiunea Moldova Economică, la TVR Iași (realizată de Dan Radu), George Țurcănașu, specialist în dezvoltare teritorială și cadru didactic la Facultatea de Geografie din Iași.
Brătianu îi dădea de exemplu pe moldoveni
Acest dezavantaj economic regional al Moldovei față de celelalte regiuni din România este un dat istoric? Așa a fost dintotdeauna?
”Fără doar și poate nu e un dat istoric această sărăcie actuală a Moldovei în raport cu alte regiuni ale României, cu alte regiuni europene, ci cumva a fost creată de lipsa de oportunități în unele etape și din păcate acestea se adună din perioada modernă de la 1859 încoace.
Cu puțin mai mult de un secol in urmă, I.C. Brătianu dădea ca exemplu pozitiv pe moldoveni, care în raport cu muntenii erau mai practici potrivit acestuia, observând modul în care moldovenii și muntenii comercializează produsele agricole.
Brătianu chiar spunea să luăm exemplu de la moldoveni, la modul în care își administrează moșiile. Deci era un decalaj la acel moment între cele două principate – Moldova și Valahia, dar de data asta exact pe dos de cum este acum”, a explicat George Țurcănașu.
Modernitatea în Moldova a venit prin Polonia
”Modernitatea în România a pătruns, de fapt în ceea ce privește Moldova, nu pe varianta Transilvania, dinspre vest, ci pe varianta galițiană, dinspre nord.
La nivelul anului 1860, un an după Unire, Moldova se poziționa clar înaintea Munteniei, dar lucrul acesta nu a ținut foarte mult, pentru că centralizarea pe capitala București a statului român a dăunat foarte mult Moldovei.
Moldova și-a câștigat modernitatea mai devreme decât Valahia. Într-o primă fază, după 1774, când pierdem Bucovina la Imperiul austriac și devine ducat, ajungem să avem relații foarte strânse în partea nordică a Moldovei cu acest imperiu – atunci au fost încurajati să vină evreii, evreii galițieni în special, care au jucat un rol foarte important la nivelul dezvoltării comerțului și apariției a unei mulțimi de târguri”, spune profesorul universitar.
Iașul era mai bogat decât Bucureștiul
Dar iată că la anul 1890, la 30 de ani de la Unire, veniturile pe cap de locuitor încă erau mai mari în Moldova decât în Muntenia la acel moment, au apărut mai multe târguri în Valahia, se păstrează o anumită inerție pozitivă ăn favoarea Moldovei, deși centralizarea ”omorâse” deja cam o treime din târgurile din vechiul principat.
La momentul Unirii, între București și Iași exista un decalaj din perspectivă demografică în favoarea Bucureștiului, dar nu și unul economic sau social, Iașul era mai bogat.
La Unire, primele patru orașe ale Principatelor Unite erau București, Iași, Botoșani, Galați.
Ce a dus la decădere?
-opțiunea pentru modelul centralist,
-stabilirea capitalei noului stat la București – arbitrar, fără consultare, ceea ce a stârnit nemulțumiri în epocă,
-orientarea căilor de comunicație spre noul centru,
-alocările bugetare lipsite de echitate,
-construirea de fortificații doar pentru protejarea capitalei și Munteniei,
-dezavantajarea Galațiului, singurul port moldovenesc, în comparație cu creșterea Constanței după anexarea Dobrogei
Așadar decăderea Moldovei vine din această construcție de stat centralizat, după model francez – abandonat de peste 50 de ani chiar de către francezi, scrie moldovaeconomica.eu.