Pe lista inculpaţilor se află şi Petru Olenic (33 de ani), din municipiul Botoşani, gardian la Penitenciar, care făcea "room service" în celula lui Constantin Lungu şi care, contra cost, îl ajuta pe deţinut să primească la închisoare telefoane de ultimă generaţie, de tip smartphone, mâncare, băutură, etnobotanice, haine şi încălţăminte.

Nu mai puţin de 36 de persoane au fost trimise ieri în judecată de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) Suceava, în dosarul grupării de contrabandişti cu ţigări, coordonată dintr-o celulă a penitenciarului Botoşani de suceveanul Constantin Lungu (32 de ani), condamnat la 25 de ani de ani pentru tâlhărie urmată de moartea victimei.

Lungu a ajuns în spatele gratiilor în 2009, pentru jaful comis asupra omului de afaceri Cristian Căjvănean (37 de ani), jaf urmat de moartea victimei după mai bine de două săptămâni de agonie.

Pe lista inculpaţilor se află şi Petru Olenic (33 de ani), din municipiul Botoşani, gardianul care făcea "room service" în celula lui Constantin Lungu şi care, contra cost, îl ajuta pe deţinut să primească la închisoare telefoane de ultimă generaţie, de tip smartphone, mâncare, băutură, etnobotanice, haine şi încălţăminte.

Cu sprijinul a cel puţin unul dintre gardienii din penitenciarul Botoşani – procurorii au reuşit să probeze în acest caz doar activitatea infracţională a gardianului Petru Olenic – suceveanul Constantin Lungu avea aproape tot ce îşi dorea în celula în care era închis încă din 2009.

Gardianul Olenic, susţin anchetatorii, primea diferite sume de bani, rolul său fiind acela de a prelua şi îi livra deţinutului sucevean pachetele cu marfa interzisă în unitatea de detenţie (zeci de telefoane mobile, tip smartphone, alcool, teancuri de plicuri cu substanţe etnobotanice)

Cu ajutorul telefoanelor mobile şi al celorlalte favoruri ilegale pe care le primea, Lungu a intrat în contact cu alţi indivizi încarceraţi în acelaşi penitenciar şi a dezvoltat propria reţea de contrabandă.

Suceveanul ţinea legătura telefonic cu ucraineanul Illya Ursaki, cu care stabilea cantitatea de ţigarete ce urma a fi introdusă, preţul de achiziţie şi detaliile tranzitării frontierei, respectiv locul şi ora la care urmau să efectueze actul de contrabandă.

Ţigările erau la frontiera verde dintre Ucraina şi România, în zona localităţilor Vicovu de Sus şi Straja.

Din celula în care era închis, Lungu îi transmitea toate coordonatele lui Constantin Cosovan, acesta, împreună cu alţi membri ai grupării, preluând coletele şi transportându-le până la domiciliul lui Alexandru-Mugurel Băiţan.

Pentru faptul că depozita ţigările la el în imobil, Băiţan primea câte 1.000 de lei în fiecare lună.

La fiecare tranzacţie făcută din puşcărie de Lungu erau livrate în jur de 20 de baxuri.

Membrii grupării se foloseau de fiecare dată de două maşini, una cu rol de antemergător, pentru verificarea traseului, şi una în care era încărcată marfa de contrabandă. Autoturismul folosit pentru transport era prevăzut cu folie de culoare închisă pe geamuri şi cu scaunele din spate scoase. Pe durata transportului, membrii grupării direct implicaţi ţineau permanent legătura telefonic şi se coordonau pentru evitarea eventualelor filtre de poliţie.

Şoferii primeau între 400 şi 500 de lei, iar cărăuşii între 400 şi 800 de lei

Au fost şi transporturi interceptate de poliţie, susţin anchetatorii, şi deşi maşinile contrabandiştilor erau confiscate de oamenii legii, Constantin Lungu cumpăra prin intermediari noi autoturisme, înmatriculate în străinătate.


Citeşte mai mult pe monitorulsv.ro