23 de dormitoare, 5 băi și o istorie de mai bine de un secol. Un conac impresionant, ce poartă semnătura unui arhitect venețian, care își păstrează și astăzi eleganța de la începutul secolului XX.
Conacul Alexandrescu de la Guranda este scos la vânzare, pe Historical Homes of Europe/Case istorice ale Europei, la prețul de 331.100 de dolari.
”Conacul Alexandrescu din Guranda are o istorie de mai bine de un secol, fiind construit la comanda soților Mihai și Mathilde Alexandrescu, Mihai fiind un boier valah care s-a stabilit în Moldova la sfârșitul secolului al XIX-lea, în jurul anului 1890. Situat la aproximativ 40 km de Botoșani, proprietatea familiei Alexandrescu urma să devină nu doar reședință, ci și sursă de venit, domeniul fiind extins cu sute de hectare. Clădirea principală a fost finalizată în 1905, proiectul fiind semnat de un arhitect venețian. Moșia este inspirată din arhitectura tipică acelor vremuri, stil neoromânesc, stilul neoromânesc fiind cel mai elegant la cumpăna secolelor. Conacul moșia este marcat de diferite efecte decorative ce oferă un aspect deosebit, monumental - utilizarea cărămizii în decorarea bordurilor sau a ramelor din lemn în trasarea balcoanelor mici”, aflăm din prezentarea Historical Homes of Europe, care precizează că domeniul este reprezentat de România Sotheby's International Realty, firmă care tranzacționează cele mai râvnite proprietăți imobiliare de lux din România, atât la nivel național, cât și la nivel internațional.
Speranțe în van?
În urmă cu doi ani și jumătate, oficialii botoșăneni anunțau că ”unul dintre cele mai frumoase conace din județ” - Conacul Alexandrescu din Guranda, obiectiv inclus pe Lista monumentelor istorice – urmează să fie reabilitat după ce a fost preluat de un om de afaceri din București.
Imobilul, care se întinde pe 1.334 metri pătrați şi care dispune de un teren de 16,48 hectare, inclusiv un lac de două hectare, este considerat de către specialiști drept o adevărată „bijuterie arhitectonică".
Construit în primii ani ai secolului al XX-lea de către familia Alexandrescu, Mathilde şi Mihai Alexandrescu, în stil neoromânesc, dar şi cu influențe eclectice din arhitectura europeană, Conacul Alexandrescu este situat în apropierea Mănăstirii Guranda.
Conacul a fost naționalizat de regimul comunist şi a avut mai multe destinații, cea mai cunoscută fiind cea de spital de pneumoftiziologie. Domeniul a fost după 2000 retrocedat urmașilor fostului proprietar, cetățean austriac. Ulterior, fostul proprietar a vândut conacul unor persoane din Bucureşti cu posibilităţi financiare destul de importante şi care, în urmă cu mai bine de doi ani, anunțau că au demarat documentaţia pentru a restaura ş ia pune în valoare clădirea.
Clădirea cu motive decorative, care îi oferă un aspect aparte, monumental, are ancadramente cu cărămizi, iar balcoanele sunt încadrate în lemn. Moştenitoarea conacului a fost unica fiică a soţilor Alexandrescu, Yvonne (1890 - 1974), care avea să intre în marea familie Cantacuzino, căsătorindu-se cu Ion Cantacuzino (1888 - 1954) şi având o fiică, Claudina (născută în 1914). După exproprierile din cursul anului 1948, conacul a intrat în posesia statului comunist, care, din 1949, a instalat în conacul de la Guranda o unitate spitalicească. Din anii 2000, conacul a revenit moştenitorilor familiei Alexandrescu.
Străinii interesați, români… prudenți!
Suma anunțată pare să le surâdă străinilor, nu puțini fiind și românii interesați de achiziționarea unui asemenea domeniu.
Malcolm Duncan are chiar și o propunere inedită: ”Pun pariu că dacă am contribui cu toții ne-am permite asta”. Nu lipsesc nici referirile la Dracula și Vlad Ţepeş... ”Uită-te la veranda aia super de la etajul doi!”, mai spune Malcolm.
Delia Pallett-Smith este la rândul său impresionată de imaginile prezentate pe relelele sociale, dar ia în calcul și investițiile necesare după achiziționare: ”Wow - ce casă frumoasă! O să am nevoie de o grămadă de bani cheltuiți pe ea pentru a o aduce înapoi la fosta sa glorie, totuși”.
Numeroase comentarii vin însă din partea celor care știu istoria conacului, românii avertizând cu privire la destinația pe care clădirea a avut-o, cea de spital TBC. ”Aveți grijă, clădirea principală a fost folosită pentru un sanatoriu de tuberculoză. Toate piesele interioare de lemn vor trebui îndepărtate”, spune Mihai-Alexandru Dragomir-Ficard.
(Foto: Historical Homes of Europe)