Şi Asociaţia prefecţilor şi subprefecţilor din România a marcat evenimentul, explicând, în cadrul unui comunicat de presă, originile şi contextul actual al prefectului. Organizaţia arată, astfel, că înscrisuri despre prefecturi se găsesc încă din antichitate, când, în Roma Antică, în vârful ierarhiei funcţionarilor imperiali, exercitându-şi atribuţiile în prefecturi – unităţi administrative ale statului roman, era prefectul ca reprezentant al împăratului ce acţiona în numele acestuia. În România, noţiunea de "prefect" se întâlneşte în Muntenia şi Moldova încă înainte de Unirea Principatelor (1859), iar cei care o reprezentau purtau denumirea "ispravnici de judeţe" sau "ispravnici administratori".
În prezent, prefectul, reprezentantul Guvernului în teritoriu, autoritate a administraţiei publice locale şi conducător al serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte autorităţi centrale ale administraţiei publice, este garantul respectării legii şi a ordinii publice la nivel local. Pentru exercitarea prerogativelor îşi desfăşoară activitatea în cadrul Instituţiei Prefectului – instituţie publică cu personalitate juridică şi cu patrimoniu propriu, fiind ajutat în activitatea sa de subprefect, amândoi făcând parte din categoria înalţilor funcţionari publici.
"Urez La Mulţi Ani tuturor prefecţilor şi subprefecţilor din ţară şi transmit gânduri bune pentru toţi cei care au condus destinele judeţelor româneşti din această funcţie. Vom profita de cifra rotundă pe care o împlineşte instituţia prefectului în aceste zile, pentru a sărbători împreună cu cei ce vor putea avea în viitor această autoritate", este mesajul prefectului Costică Macaleţi.
Cancelaria Prefectului
