În general, sunt recomandate ceaiuri din plante cu conÅ£inut ridicat în săruri de potasiu, care au efecte alcalinizante în dizolvarea cristalelor de acid uric ÅŸi oxalic. La prepararea ceaiurilor are o mare importanţă calitatea apei, care nu trebuie să aibă reacÅ£ie puternic acidifiantă sau alcalinizantă.
Infuzii din:
- mătase de porumb (o linguriţă la 250 ml apă clocotită, din care se beau două căni pe zi, una cu 60 de minute înainte de micul dejun ÅŸi a doua în cursul serii);
- frunze de mesteacăn, afin, mentă, asmăţui, coacăz negru (cu adausul unui vârf de cuÅ£it de bicarbonat de sodiu la o cană de ceai);
- muguri de plop negru, pin ÅŸi fag;
- ramuri înflorite de sulfină;
- herba de coada-calului (pentru eliminarea nisipului), coada-racului, iarbă-neagră, pedicuţă, sovârv, turiţă mare, pufuliţă, feciorică, silnic, slăbănog, ventrilică (Veronica);
- coaja verde a fructelor de nuc şi coji de mere uscate (50 g la 1 litru apă clocotită);
- fructe de coacăz negru;
- rădăcini de cicoare, roibă, lemn-dulce, hrean.
Decocturi din:
- fructe de măceÅŸ (două căni pe zi), cu efecte diuretice ÅŸi în blocarea formării calculilor renali, în cure de lungă durată;
- frunze de merişor (două căni pe zi), pentru efecte diuretice şi antiseptice;
- rădăcini de osul-iepurelui (contra litiazei urice ÅŸi calcice ÅŸi pentru îndepărtarea toxinelor), iarbă-mare, frăsinel, ciuboÅ£ica-cucului, pir (3-4 căni pe zi), Å£elină ÅŸi pătrunjel (20 g la 500 ml apă).
Prof. Constantin Milică
