După cea mai mare criză sanitară din ultimul secol, ne facem din nou un obicei din a publica la orele serii câte una din poeziile primite pe adresa de e-mail a redacÈ›iei noastre. Astăzi, o notă mai specială. Vă dorim lectură plăcută.

 

FÂNTÂNÄ‚

de Ciubotariu Mihaela

PriveÈ™ti în al meu suflet adânc, ca într-o fântână,

apa-mi se-nfioară și moare-ncet de sete,

cascade lungi, de visuri, murmură versete,

în nopÈ›ile lugubre ce-atârnă-ntr-o È›âÈ›ână.

CITEȘTE ȘI: "Vizită pe șantierul de la Oncologie, lucrările au fost reluate după luni de tergi..."

 

ne tot iubim prin stele sau poate prin cenuşă,

în noi e-un dor de verde ce-n gura mare È›ipă,

urcă seve dulci, de lacrimi vii risipă,

apa-ncorsetată tâÈ™nind acum ghidușă.

singurătăți jignite către noi se-ncruntă,

și nu-nțeleg declinul zilelor de luni,

trec clipe netrăite, în lungi procesiuni,

într-un convoi apatic, spre setea cea măruntă.

nu suntem vinovați de arșită, de soare,

nu suntem vinovaÈ›i de apele ce plâng,

ne-mbrățisăm cu milă, în cel mai lung amurg,

ce răsăritul nostru învață să-l măsoare.

sunt doar o fântână la margine de...eu,

sub ochi de lună plină îmi unduiesc cleÈ™tarul,

pentru nestinsa-mi sete atârn în cui paharul,

iar tu mă bei încet, c-un ochi spre curcubeu.

***

Vă reamintim că publicaÈ›ia Știri.BotoÈ™ani.Ro aÈ™teaptă creaÈ›iile voastre, în versuri, pe adresa stiribotosani2000@gmail.com, în fiecare zi a săptămânii. Nu trebuie să fiÈ›i poeÈ›i consacraÈ›i, ci să vă placă să citiÈ›i È™i să scrieÈ›i poezie, căreia noi i-am dedicat o rubrică numită VERSURI DIN STRADÄ‚.

Și nu uitaÈ›i: Trăim în BotoÈ™ani, oameni buni. Aceasta este capitala poeziei din România, iar acest lucru nu ni-l poate lua nimeni! (Editor È™ef, Tudor Carare)